Elveția decide prin referendum dacă își înscrie în Constituție o definiție strictă a neutralității

Cetățenii elvețieni sunt chemați duminică la urne pentru a se pronunța asupra unei inițiative care ar introduce în Constituție o definiție mult mai strictă a neutralității țării, într-un moment în care războiul din Ucraina a readus în dezbatere limitele acestui statut.

Sondajele publicate înaintea votului indicau o respingere a propunerii, ultimele două cercetări arătând că peste 60% dintre alegători intenționau să voteze împotrivă. Rezultatul final va fi decis prin referendum.

Ce prevede noua definiție propusă

Elveția are o tradiție de neutralitate militară care datează din 1516 și este recunoscută internațional din 1815. Inițiativa susținută de organizația Pro Switzerland vrea ca în Constituție neutralitatea să fie definită drept „înarmată și perpetuă”.

În cazul adoptării, Elveția ar avea limite mult mai stricte în relația cu alianțele militare: nu ar putea stabili legături mai apropiate cu NATO și nu ar putea adera la o alianță militară decât dacă ar fi atacată.

Propunerea ar introduce și o limitare privind sancțiunile. Elveția nu ar putea impune sancțiuni decât dacă acestea sunt solicitate de Organizația Națiunilor Unite. Schimbarea ar afecta una dintre principalele dispute apărute după începutul războiului din Ucraina, în contextul în care Berna a susținut sancțiunile economice adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Decizia a atras critici din partea susținătorilor unei interpretări stricte a neutralității, iar Rusia a acuzat Elveția că și-a abandonat neutralitatea și a salutat inițiativa. Unii adversari ai propunerii au descris-o drept favorabilă poziției Moscovei.

Guvernul avertizează asupra pierderii flexibilității

Guvernul și Parlamentul elvețian au respins inițiativa, susținând că o definiție rigidă ar reduce capacitatea Elveției de a reacționa într-un context internațional tot mai instabil.

Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, a argumentat că neutralitatea țării a fost întotdeauna aplicată cu un anumit grad de flexibilitate, subliniind că neutralitatea nu înseamnă indiferență și că Elveția nu ar trebui să ignore încălcările regulilor internaționale.

Aproape toate principalele partide politice s-au pronunțat împotriva inițiativei, cu excepția partidului de dreapta populistă SVP, care a susținut proiectul de la început.

Susținătorii inițiativei au argumente diferite și consideră că Elveția s-a îndepărtat prea mult de poziția sa tradițională prin sancțiunile împotriva Rusiei și prin apropierea de pozițiile occidentale. Unul dintre promotorii inițiativei, Samuel Sommaruga, susține că respingerea propunerii ar putea fi interpretată drept o renunțare la neutralitate.

Inițiativa este urmărită cu atenție deoarece neutralitatea reprezintă nu doar o politică externă pentru Elveția, ci și o parte importantă a identității sale politice.