Politolog rus: Germania, România și Polonia, vizate de posibile atacuri

Serghei Karaganov, președintele de onoare al Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare din Rusia, a declarat într-un interviu recent că Moscova analizează planuri pentru atacuri mult mai dure asupra Ucrainei și asupra unor state europene implicate în sprijinirea Kievului. Potrivit acestuia, Germania, România și Polonia sunt primele țări vizate, iar acțiunile ar putea avea loc în decurs de un an.

„În prezent sunt discutate planuri. Cred că există o hotărâre tot mai mare de a lansa atacuri mult mai serioase – atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva acelor țări europene care sunt implicate direct în agresiunea împotriva Rusiei. Și cred că acest lucru se va întâmpla în decurs de un an”, a afirmat Karaganov.

Întrebat dacă se referă la atacuri asupra Europei, politologul a răspuns: „Atacuri asupra mai multor țări europene. Inițial, desigur, cu arme nenucleare. Eu susțin ca acest lucru să fie făcut cât mai repede posibil (…) pentru că purtăm acest război de o perioadă absurd de lungă”.

România, indicată pentru livrările de arme către Ucraina

Strategul rus a numit Germania, România și Polonia ca prime țări vizate, invocând în cazul României livrările de arme către Ucraina. „În primul rând, Germania, România – pentru că România este sursa livrărilor de arme către Ucraina – și, din păcate, Polonia. Dar, în primul rând, Germania”, a spus Karaganov.

El a susținut că Rusia riscă să se epuizeze dacă războiul continuă: „Rusia s-ar putea epuiza, așa că, mai devreme sau mai târziu, trebuie să treacă la acțiuni mult mai hotărâte. (…) Trebuie să acționăm decisiv”.

Acuzații la adresa Germaniei și criticile Moscovei

Potrivit lui Karaganov, Germania ar reprezenta principala amenințare din Europa. „Revizionismul reapare. Germania redevine ceea ce a fost în ultimii 150 de ani – principala sursă a răului în Europa”, a susținut el, adăugând că nu consideră Rusia parte a Europei, deși recunoaște că „multe dintre rădăcinile spirituale și culturale” ale rușilor sunt în Europa.

Politologul a criticat Moscova pentru că nu a recurs la amenințarea nucleară de la începutul războiului: „Rusia a făcut multe greșeli. Una dintre principalele greșeli a fost că nu ne-am folosit potențialul nuclear, nici măcar politic. Trebuia să-l folosim politic încă de la început”. El a menționat că Rusia ar fi trebuit să organizeze exerciții și teste nucleare și să furnizeze arme nucleare pentru rachetele din Belarus.

Karaganov nu exclude folosirea efectivă a armelor nucleare, descriind-o drept un „păcat uriaș”, dar considerând-o justificată dacă alternativa ar fi „prăbușirea Rusiei și un război termonuclear global”. „Folosirea armelor nucleare este un păcat uriaș. Dar să nu le folosim și să permitem prăbușirea țării noastre, permițând în cele din urmă un război termonuclear global, este un păcat de moarte”, a declarat el.

Poziții privind Ucraina și relația cu Occidentul

Karaganov a criticat Moscova și pentru că nu a atacat „centrele de decizie” de la Kiev, printre care administrația prezidențială și Rada Supremă, spunând că „a fost o greșeală”. El a susținut că regiunile din sudul și estul Ucrainei ar trebui anexate de Rusia, iar restul țării ar urma să rămână o zonă-tampon neutră. Întrebat dacă Odesa ar trebui să aparțină Rusiei, a răspuns afirmativ: „Așa cred. Este un oraș cu adevărat rusesc. În plus, este folosit pentru transportarea armelor”.

În privința Kievului, a spus că nu susține cucerirea orașului dacă aceasta ar presupune pierderi mari de vieți. „Nu cred că trebuie să recucerim Kievul, mai ales dacă asta înseamnă pierderea atâtor vieți”, a declarat el.

Potrivit lui Karaganov, războiul din Ucraina ar fi fost provocat deliberat de Statele Unite pentru a slăbi Rusia înainte ca Washingtonul să-și îndrepte atenția spre China. El a mai spus că speră ca liderul rus „să nu aibă încredere în Trump”, calificând așa-numitul „spirit de la Anchorage” drept „o capcană”.

Serghei Karaganov este președinte de onoare al Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, a fost consilier pentru politică externă în Administrația Prezidențială rusă între 2001 și 2013 și membru al Consiliului Prezidențial al Federației Ruse. Este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin și al ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, și se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Canadei, Australiei, Elveției și Ucrainei. Amenințările sale la adresa statelor europene nu sunt noi: în 2023 susținea că Rusia ar putea recurge la folosirea câtorva arme nucleare împotriva mai multor țări europene, iar în ianuarie 2026 afirma că Europa ar putea fi „îndepărtată de pe harta omenirii”. Interviul a fost realizat de Diana Panchenko, jurnalistă de origine ucraineană aflată, de asemenea, sub sancțiunile Uniunii Europene.