Asociația Italienilor din România contestă în instanță decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan ca premier

Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT) a depus la Curtea de Apel București o acțiune prin care solicită anularea Decretului 770/2026, actul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru.

Dosarul a fost înregistrat pe 22 septembrie, iar primul termen de judecată a fost stabilit pentru 28 septembrie. Cauza se judecă la Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

În acest dosar, Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial au calitatea de pârâți. Decretul contestat îl desemnează pe Siegfried Mureșan în calitatea de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, potrivit Constituției României.

Asociația este condusă de deputatul neafiliat Ioana Grosaru, membru în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați. RO.AS.IT este o organizație etnică de drept privat și utilitate publică, singura entitate recunoscută oficial care reprezintă minoritatea națională italiană din România.

Fondată în anul 1993 la Suceava, asociația acționează ca succesoare a comunităților istorice de imigranți italieni stabiliți de-a lungul timpului în spațiul românesc. Organizația beneficiază de finanțare publică din partea Guvernului României, prin Departamentul pentru Relații Interetnice, și are asigurat prin Constituție un loc de deputat în Parlamentul României pentru reprezentarea minorității.

Președintele RO.AS.IT este Ioana Grosaru, iar secretar general este fiul său, Andi Gabriel Grosaru, fost deputat în Parlamentul României între 2016 și 2024. Fondatorul asociației este Mircea Grosaru, soțul Ioanei Grosaru și tatăl lui Andi Grosaru, fost deputat din 2004 până la decesul său, în 2014.

Fostul judecător Cristi Dănileț a comentat pe pagina sa de Facebook că decretele prezidențiale „nu pot fi contestate când sunt acte de putere”. El a afirmat că studenții la Drept învață încă din anul I că decretele prezidențiale nu pot fi contestate atunci când reprezintă acte de putere, precizând că, în momentul în care o autoritate constituțională întocmește un act de putere constituțională, justiția ordinară nu are competență în acest sens.

Aceeași asociație a contestat la aceeași secție a Curții de Apel București, în data de 14 aprilie 2026, decretele de numire a șefilor marilor parchete – DNA, Parchetul General și DIICOT – semnate de președintele Nicușor Dan. În acel dosar, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 28 septembrie.