Debitul Dunării rămâne redus: Impact asupra râurilor din România în luna august
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a informat recent despre o situație hidrologică deficitară, ce se va cimenta pe parcursul lunii august. În fapt, debitul Dunării, la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, urmează să scadă semnificativ, ajungând la o valoare estimată de 1.400 mc/s. Această cifră se dovedește a fi cu mult sub media multianuală, care se situează la 3.900 mc/s pentru aceeași perioadă.
Între 5 și 12 august, debitul va continua să scadă ușor, dar se va menține constant sub parametrii istorici. În contextul acestui deficit hidrologic, specialiștii estimează că regimul hidrologic al râurilor din România ar putea fluctua între 30% și 50% din mediile multianuale. Acest fapt este un semnal clar al unei secete accentuate, ce ar putea avea efecte durabile asupra ecosistemelor acvatice din țară.
Acest deficit va afecta râurile din bazinele hidrografice importante, precum Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad și Râmnicu Sărat, unde debitele de apă sunt preconizate a fi sub 30% din mediile lunare multianuale. Această situație ridică preocupări cu privire la impactul pe termen lung asupra biodiversității și condițiilor de viață din regiunile afectate.
În contrast cu aceste zone afectate, hidrologii anticipază valori de debit mai ridicate pentru râurile din bazinul hidrografic al Prahovei, dar și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului, unde debitul ar putea ajunge la medii normale. INHGA își va actualiza prognozele, iar în caz de depășire a cotelor de apărare, vor fi emise corespunzătoare avertizări hidrologice.
În pofida secetei persistente și a temperaturilor ridicate, experții avertizează asupra riscului de apariție a unor fenomene meteorologice extreme, cum ar fi ploile torențiale, ce pot genera viituri rapide și scurgeri pe versanți. Această diversitate în condițiile climatice actuale subliniază importanța unei gestionări eficiente și proactive a resurselor de apă, pentru a minimiza efectele negative asupra comunităților și ecosistemelor locale.