Sindicatele din Educație contestă ferm noua variantă a legii salarizării: O provocare directă pentru angajații din învățământ.
SINDICATELE DIN EDUCAȚIE RESPING CATEGORIC NOUA VARIANTĂ A LEGII SALARIZĂRII: O SFIDARE DIRECTĂ LA ADRESA ANGAJAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT
Federațiile sindicale din domeniul educației, inclusiv Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER”, au luat o poziție fermă împotriva proiectului actual al legii salarizării. Aceștia au adresat un apel parlamentarilor, exigențele lor fiind clare: respingerea acestei variante a legii, pe motiv că ignoră angajamentele pe care statul le-a asumat în urma grevei generale din 2023. Această nouă propunere a fost catalogată drept o continuare a inechităților salariale deja existente în sectorul educațional.
Conducătorii sindicali afirmă cu fermitate că proiectul legislativ actual este o „sfidare directă” la adresa tuturor salariaților din educație, argumentând că nu respectă normele stabilite prin negocieri și promisiunile oficiale, menite să pună capăt conflictelor de muncă. Noua variantă de salarizare este considerată „mai proastă” decât cele anterioare, subliniind o absență flagrantă de respect din partea Guvernului față de munca educațională.
În cadrul unui comunicat de presă, liderii sindicali au punctat faptul că angajamentele asumate de oficialii români sunt încălcate constant, evidențiind o lipsă cronică de onestitate și respect din partea statului față de cadrele didactice. Această analiză este susținută chiar de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, ale cărui propuneri salariale sunt descrise ca o „ofertă de nerefuzat”, respinsă însă fără ambiguitate de sindicatele din educație.
De asemenea, sindicatele subliniază impactul drastic pe care măsurile de austeritate le-au avut asupra sectorului educațional. Ei semnalează că educația a fost grav afectată de aceste decizii, în timp ce alte domenii au beneficiat de protecție financiară, ceea ce a dus la o situație tot mai critică. Numărul profesorilor necalificați a crescut alarmant, depășind 6.300, lăsând peste 150.000 de elevi fără acces la educatori pregătiți corespunzător.
În concluzie, sindicatele atrag atenția că, prin adoptarea legii salarizării în forma sa actuală, riscurile de a adânci criza de personal în educație sunt considerabile, având consecințe grave asupra viitorului educațional al tinerelor generații din România. De aceea, ele insistă ca parlamentarii să prioritizeze educația națională, respingerea acestei variante a legii salarizării fiind, în opinia lor, o necesitate imperioasă. O altă decizie ar fi privită nu doar ca o eroare, ci ca o trădare a principiilor fundamentale ale învățământului român.
