Germania accelerează tranziția energetică: renunțare la combustibilii fosili până în 2045

Germania a prezentat un plan național care prevede eliminarea treptată a combustibililor fosili până în anul 2045, devenind a treia țară europeană care adoptă o astfel de strategie, după Franța și Țările de Jos. Planul de la Berlin vizează accelerarea dezvoltării energiei regenerabile și electrificarea transportului.

Contextul în care această decizie este luată este unul tensionat din punct de vedere al securității energetice. Războiul din Orientul Mijlociu a amplificat presiunile asupra prețurilor petrolului și gazelor, readucând în discuție dependența de combustibilii importați ca problemă majoră pentru statele europene.

Termene diferite în Europa

Franța a stabilit ca termen anul 2050 pentru renunțarea completă la combustibilii fosili, iar ultimele două centrale pe cărbune ale țării urmează să fie închise până în 2027. Țările de Jos au prezentat și ele un plan de tranziție, însă fără o dată obligatorie pentru eliminarea completă a acestor combustibili.

România și calendarul eliminării cărbunelui

România are propriul calendar de eliminare a cărbunelui din sectorul energetic. Planurile asumate prin PNRR prevăd o țintă de eliminare completă a cărbunelui până în 2032. În ultimii ani, capacități importante pe cărbune au fost deja retrase din funcțiune. Comisia Europeană notează că 1.695 MW de capacitate pe cărbune au fost deja dezafectați în cadrul reformelor asumate prin PNRR.

Problema nu este lipsa unui plan, ci ritmul în care capacitățile retrase sunt înlocuite și cât de clară este traiectoria până la eliminarea completă a cărbunelui. Într-o evaluare a României, Comisia Europeană a arătat că data eliminării cărbunelui este stabilită pentru 2032, dar că traiectoria intermediară după 2025 nu este descrisă suficient de clar. Observația este importantă într-un sistem energetic în care producția trebuie să rămână disponibilă inclusiv atunci când energia eoliană sau solară nu poate acoperi cererea.

Ce înlocuiește cărbunele în Europa

Strategia europeană nu presupune doar închiderea minelor și a centralelor. Tranziția implică construirea simultană a unor noi capacități de producție, dezvoltarea rețelelor și instalarea unor sisteme de stocare. În cazul României, planurile europene prevăd creșterea puternică a capacităților regenerabile. REPowerEU include un calendar pentru eliminarea centralelor pe cărbune și lignit până în 2032, în paralel cu dezvoltarea unor noi capacități regenerabile.

Comisia Europeană avertizează însă că România are încă probleme legate de dezvoltarea energiei regenerabile. Printre obstacole se numără procedurile de autorizare, incertitudinea legislativă și necesitatea unor investiții suplimentare în rețeaua electrică. În același timp, sistemul energetic românesc continuă să depindă de combustibili fosili, iar Comisia Europeană arată că aceștia contribuie în continuare la stabilirea unor prețuri ridicate pe piața de electricitate.

Dilema tranziției energetice

Situația creează o dilemă care nu este specifică României. Europa vrea să renunțe la cărbune, petrol și gaze, dar trebuie să construiască mai întâi infrastructura care să permită înlocuirea lor fără să sacrifice securitatea energetică.