Diana Şoşoacă, convocată la Parchetul General pentru expertiză psihiatrică

Pe 30 martie 2026, Diana Iovanovici Şoşoacă, eurodeputată, a fost chemată la Parchetul General al României. Evenimentul se desfășoară într-un context juridic complicat, în care Şoşoacă este acuzată de propagandă legionară. Conform informațiilor trase la față, procurorii doresc să o supună unei expertize psihiatrice, dar acest pas depinde de acordul ei, fiind acesta motivul convocației.

Acuzațiile și reacțiile Dianei Şoşoacă

Şoşoacă a afirmat, în fața celor aproximativ o sută de susținători prezenți, că acuzațiile sunt reminiscențe ale unor vremuri apuse, comparându-le cu teroarea instituită de regimul sovietic. „Mă trimit pe mine la expertiză psihiatrică, dar cine trebuie să meargă la psihiatrie sunt cei din Parchetul General care primesc ordine politice”, a declarat ea, intensificând retorica anti-sistemelor legale prezente în România.

Contextul audierilor şi acțiunile anterioare

În săptămânile anterioare, Diana Şoşoacă a fost audiată în Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European. Acest demers a avut loc pe fondul unei cereri din partea Parchetului General pentru ridicarea imunității sale parlamentare, cererea fiind încă în analiza autorităților competente.

Infracțiunile de care este acuzată

În septembrie 2025, Parchetul General a solicitat Parlamentului European să procedeze la ridicarea imunității lui Şoşoacă, acuzând-o de comiterea a nu mai puțin de 11 infracțiuni, printre care se numără lipsirea de libertate în mod ilegal și promovarea în public a ideologiilor fasciste sau xenofobe. Printre acuzații se numără și negarea Holocaustului, fiind un subiect de maximă sensibilitate în societatea românească contemporană.

Declarația Dianei Şoşoacă privind acțiunile autorităților

La audierile din Parlamentul European, Diana Şoşoacă a caracterizat solicitarea de ridicare a imunității parlamentare ca fiind „o tentativă de execuție politică”, ceea ce sugerează o percepție acută asupra modului în care autoritățile își exercită puterea în relația cu adversarii politici.

Acțiunile anterioare ale autorităților

În februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a inițiat o plângere împotriva ei, acuzând-o de promovarea cultului lui Nicolae Ceaușescu, dictatorul comunist român responsabil pentru crime împotriva umanității. În acest sens, Diana Şoşoacă a susținut public în Parlamentul European idei asociate cu fostul dictator, afirmând: „Nimeni nu l-a egalat vreodată.”

Comemorarea legionarilor și reacțiile publice

Diana Şoşoacă a stârnit controverse și atunci când a participat la o comemorare dedicată lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul legionar, acuzațiile și reacțiile atât din partea opiniei publice, cât și a autorităților fiind imediate. Susținătorii săi au început să o considere o victimă a unei nenumărate persecuții politice.

Concluzii și perspective

Activitățile lui Diana Şoşoacă continuă să genereze valuri de reacții în societatea românească. Atitudinea sa provocatoare și deschiderea către ideologii controversate sugerează o polarizare crescândă în rândurile electoratului, pe fondul acțiunilor și controalelor judiciare care îi sunt adresate.