Comisia de la Veneția, sesizată cu privire la legalitatea amendamentului care a dus la încetarea mandatului primarului Timișoarei

Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Gunn Marit Helgesen, a transmis o interpelare oficială către Comisia de la Veneția, solicitând un aviz privind compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026 cu standardele europene și internaționale aplicabile. Sesizarea a fost făcută la cererea a doi membri ai Parlamentului României, din ambele camere.

În document, Helgesen arată că dispozițiile legislative tranzitorii semnalate pun capăt ex lege mandatelor elective locale exercitate în prezent, cu efect retroactiv, în mod automat și fără nicio evaluare individualizată. Mandatele urmează să se stingă la expirarea unui termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, respectiv în jurul datei de 30 septembrie 2026.

Solicitarea menționează că aplicarea acestor prevederi poate conduce la încetarea prematură a mandatelor elective locale și poate avea un impact direct asupra continuității reprezentării democratice locale și asupra stabilității autonomiei locale în România. În textul sesizării se precizează că problema este deosebit de urgentă.

Caracterul recomandărilor Comisiei de la Veneția

Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept poate emite avize din proprie inițiativă sau, cel mai des, la solicitarea instituțiilor autorizate ale statului. Recomandările pot lua forma unor studii, rapoarte amicus curiae, rapoarte sau îndrumări practice pentru avizele anterioare. Acestea au caracter de „soft law”, adică instrumente juridice fără caracter obligatoriu.

Sesizarea anterioară a Comisiei Europene

Legea privind integritatea urmează să fie evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultima cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, precizează Comisia Europeană într-un răspuns, menționând că serviciile sale sunt angajate în discuții tehnice care susțin implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026.

Președintele grupului PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, au atras atenția, într-o scrisoare adresată șefei executivului UE, asupra preocupării grave pentru respectarea statului de drept în România și asupra riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență să contribuie neintenționat la subminarea democrației românești, solicitând atenția și acțiunea urgentă a Comisiei.

Poziția Curții Constituționale

Curtea Constituțională menționează că legea criticată nu reglementează un cumul de răspunderi sau sancțiuni care s-ar autoexclude reciproc, ci o singură formă de răspundere cu sancțiuni bine definite juridic, menite să protejeze integritatea funcției, fără să fie încălcat art. 1 alin. (5) din Constituție. Curtea reține că, după intrarea în vigoare a Constituției din 1991, neretroactivitatea legii a devenit un principiu constituțional, astfel încât nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui.

„Chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, el nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu acest principiu constituțional”, se arată în motivarea deciziei.

Potrivit judecătorilor CCR, norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă din trecut, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. CCR notează că se impune luarea în considerare a efectelor viitoare ale situației juridice născute anterior intrării în vigoare a noii legi în materia integrității publice, ca fiind o situație în curs, căreia i se aplică prevederile legii noi.

Reacția PSD

Reprezentanții social-democraților au transmis, după sesizarea depusă la Comisia Europeană, că încercarea USR de a dezinforma Parlamentul European și Comisia Europeană pentru a interveni cu rezoluții și sancțiuni împotriva României reprezintă, în opinia lor, un act iresponsabil de trădare națională. PSD susține că solicitarea USR omite că liderul formațiunii este un condamnat definitiv pentru conflict de interese și apreciază că este o campanie antinațională și antieuropeană, în contradicție cu standardele de integritate recomandate României de Comisia Europeană.

Social-democrații afirmă că în Raportul anticorupție al UE privind România din 2014, Comisia Europeană sublinia că, odată definitive, deciziile de conflict de interese trebuie să ducă la încetarea mandatului funcționarului ales, iar în Raportul MCV din 2015 recomanda României să adopte legi stricte în materie de integritate în cazul aleșilor locali, având în vedere rolul-cheie al acestora în procedurile de achiziții publice.

Amintim că primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și-a pierdut funcția de edil în urma aplicării legii privind integritatea, pentru unele acte pe care le-a semnat încălcând legea.