„`html

MOTIVAREA CCR PRIVIND CONSTITUȚIONALITATEA „AMENDAMENTULUI FRITZ”

Curtea Constituţională reiterează că legea în discuţie nu prevede un cumul de răspunderi sau sancţiuni ce s-ar exclude reciproc, ci constituie o formă singulară de răspundere cu sancţiuni clar definite, menite să protejeze integritatea funcţiei. Astfel, se asigură respectarea art.1 alin.(5) din Constituţie, ce impune neretroactivitatea legii ca principiu fundamental.

În argumentația sa, Curtea subliniază că, deşi legiuitorul ar putea dori, într-un mod justificat, să elimine anumite situaţii nedrepte, nu poate utiliza o lege retroactivă pentru a realiza acest lucru. Aceasta înseamnă că măsurile de corectare trebuie să fie conforme cu principii constituţionale, fără a implica modificări ale situaţiilor juridice anterioare.

Mai mult, norma tranzitorie demonstrează că nu introduce o nouă sancţiune pentru faptele din trecut, ci finalizează un mandat a cărui integritate a fost deja compromisă. Judecătorii subliniază că efectele unor conflicte de interese, active în momentul intrării în vigoare a legii, afectează demnitatea publică și integritatea funcţiei, discreditând astfel încrederea în mandatul exercitat.

ORDONANȚA PRIVIND DECLARAȚIA DE AVERE A „PERSOANEI CARE ARE RELAȚII ASEMĂNĂTOARE ACELORA DINTRE SOȚI”

Referitor la obligativitatea de a depune declarații de avere și de interese pentru „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un demnitar, CCR observă că această sintagmă este ambiguă și poate referi atât la cupluri de sex diferit, cât și la cele de același sex. În absenţa unui cadru juridic clar care să recunoască și să protejeze diversele tipuri de parteneriate, statul nu poate impune obligații legale acestor relații informale.

Curtea subliniază că legea nu stabilește criterii obiective pentru identificarea momentului de relevanță juridică a unei relaţii, ceea ce contravine exigențelor de claritate din Constituţie. Aceasta implică o evaluare personală a partenerului de fapt, iar ulterior Agenția Națională de Integritate (ANI) trebuie să decidă dacă relația se încadrează în parametrii definiți, ceea ce constituie o potenţială violare a drepturilor constituționale.

În ceea ce privește publicarea declarației de interese financiare, CCR consideră că expunerea acestor declarații depășește scopul de protecție a integrității funcției publice și se transformă într-o expunere nejustificată a vieții private a funcționarilor publici. Publicitatea acestor informații nu face decât să contravină celor stabilite anterior de Curte, motiv pentru care se consideră că este o încălcare gravă a normelor constituționale în vigoare.

„`