DNA a redeschis dosarul de corupție al primarului din Alba Iulia, Gabriel Pleșa
0 4 minute 49 de minute

DNA redeschide urmărirea penală în dosarul care îl vizează pe primarul din Alba Iulia

Tribunalul Alba a admis marți cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA privind confirmarea redeschiderii urmăririi penale într-un dosar care îl vizează pe primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa. Instanța a constatat că ordonanța de redeschidere a urmăririi penale este legală și temeinică, decizia fiind definitivă.

Ancheta vizează fapte de corupție care ar fi fost comise de edil, acesta fiind reclamat pentru abuz în serviciu și distrugere din culpă, în cazul a 21 de autobuze electrice cumpărate prin PNRR.

Plângerea formulată de societatea de transport public

Dosarul are la bază plângerea penală formulată de Societatea de Transport Public (STP) SA Alba Iulia împotriva primarului Gabriel Pleșa. Sesizarea, înregistrată la DNA Alba Iulia în 19 iunie 2026, viza presupuse fapte de abuz în serviciu și distrugere din culpă.

În 17 septembrie 2026, procurorul de caz de la DNA Alba Iulia a dispus clasarea cauzei în ceea ce privește acuzația de abuz în serviciu, considerând că nu au fost indicate concret dispozițiile din legislația primară care ar fi fost încălcate.

Motivarea redeschiderii urmăririi penale

STP a atacat clasarea la 20 octombrie 2026, susținând că în aproape trei luni nu a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem, nu a fost audiat reprezentantul legal, nu a fost cerut niciun înscris de la Primărie, de la Ministerul Dezvoltării sau de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public Alba Iulia – Transport Local și nu a fost verificată nici măcar una dintre cele 50 de anexe depuse la dosar.

Ordonanța procurorului de la structura centrală a DNA a dat dreptate STP Alba Iulia. Procurorul-șef a arătat că art. 289 alin. (2) din Codul de procedură penală enumeră limitativ condițiile de formă ale plângerii, iar legiuitorul nu a cerut petenților să facă încadrări juridice sau să indice norme legale, acestea fiind atributul organelor judiciare.

Magistratul a observat că legea nu a lăsat la aprecierea procurorului sfera condițiilor de formă și nu i-a permis să ceară, în stadiul sesizării, alte date decât cele enumerate. În ordonanța citată se precizează că lipsa unui răspuns concret din partea petentei la o astfel de cerință nu poate conduce la considerarea existenței unui caracter incomplet sau neclar al modului de sesizare, din moment ce identificarea dispozițiilor din legislația primară reprezintă o atribuție a organului judiciar.

Procurorul a adăugat că, dacă descrierea faptei era incompletă sau neclară, se impunea restituirea pe cale administrativă, cu indicarea elementelor care lipsesc. Potrivit acestuia, cele două adrese ale procurorului de caz nu sunt prevăzute de lege în acest scop, iar lipsa unui răspuns la ele nu poate transforma o sesizare completă într-una incompletă.

Concluzia magistratului de la DNA București este că din analiza actului de sesizare nu a rezultat neîndeplinirea vreunei cerințe de fond sau de formă esențiale, astfel încât soluția de clasare dispusă de DNA Alba Iulia este „nelegală și netemeinică”.