CCR a amânat din nou decizia privind restanțele salariale ale magistraților. Noul termen este 7 octombrie

Curtea Constituțională a amânat din nou, miercuri, pentru data de 7 octombrie, pronunțarea asupra sesizării premierului interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.

Tot pentru 7 octombrie a fost amânată și decizia privind sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, referitoare la un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență privind Programul SAFE. Sorin Grindeanu a cerut Curții Constituționale să constate existența acestui conflict și să stabilească o conduită de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale.

Sesizarea premierului interimar a fost depusă după ce Instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță în dosarul privind neplata unor restanțe salariale apărute în urma majorărilor stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Ilie Bolojan a declarat, pe 2 iulie, că Executivul a fost nevoit să sesizeze Curtea Constituțională deoarece instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice. Premierul interimar a susținut că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative.

Bolojan a afirmat că puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. Premierul interimar a susținut că instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce ar reprezenta o ingerință directă în activitatea Executivului.

În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Curtea de Apel București a emis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat-o. Prima instanță a stabilit, în afara sumei, și penalități de 1% pe zi, echivalentul a 48 de milioane de lei pe zi, respectiv aproximativ nouă milioane de euro. La aceste sume se adaugă aproximativ trei miliarde de lei solicitate în zona de Parchet.

Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. CAB a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de zece zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată la primul termen al procesului.