Motivarea Tribunalului București în cazul Călin Georgescu: arest la domiciliu, nu control judiciar

Judecătorul de la Tribunalul București care a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu în cazul lui Călin Georgescu a motivat că starea de pericol pentru ordinea publică s-a diminuat, dar a respins ideea unei măsuri mai blânde, precum controlul judiciar, invocând gravitatea acuzațiilor, o posibilă perseverență infracțională și intenția de a părăsi România.

În motivarea deciziei de luni, magistratul nu a pus în discuție existența „suspiciunii rezonabile” că Georgescu a săvârșit infracțiunile de care este acuzat în dosarul DIICOT. Totodată, judecătorul a reținut că „până în prezent nu există nicio dovadă în sensul că inculpatul Călin Georgescu ar fi primit, direct sau prin intermediari, vreun folos patrimonial injust rezultat din comiterea infracțiunilor de care este acuzat”.

Argumentele pentru arestul la domiciliu

Potrivit motivării, „în prezent starea de pericol pentru ordinea publică generată de conduita inculpatului a suferit o diminuare care nu mai poate justifica în continuare cercetarea sa sub imperiul celei mai severe dintre măsurile preventive”.

Un argument invocat în acest sens este timpul scurs de la comiterea faptelor și de la sesizarea organelor judiciare. „Se observă aşadar că inculpaţii s-au aflat în stare de libertate pe o perioadă de peste 4 ani de la prima sesizare a organelor judiciare cu privire la infracţiunea de înşelăciune. În acest context, se apreciază că intervalul de timp scurs de la data comiterii faptelor coroborat cu durata privării de libertate în prezenta cauză este de natură a diminua pericolul pentru ordinea publică pe care inculpatul l-ar fi generat”, se arată în motivare.

Magistratul a invocat și circumstanțele personale ale lui Călin Georgescu, menționând că este o persoană matură, fără antecedente penale, dar cercetată în mai multe dosare penale, ce prezintă aparența unei bune integrări sociale și este cunoscută în spațiul public pentru activitatea din domeniul politic.

„Ţinând seama de aceste aspecte, judecătorul nu poate identifica argumente pentru a se considera că inculpatul prezintă un risc ridicat de comitere a unor noi infracţiuni ce nu ar putea fi estompat altfel decât prin arestarea preventivă ori că nu se va supune rigorilor unei măsuri preventive mai uşoare. Totodată, mediatizarea situaţiei sale juridice împreună cu măsurile ferme adoptate de organele judiciare, au fost suficiente pentru a atrage atenţia opiniei publice asupra potenţialului infracţional al acestuia, reuşita unor activităţi infracţionale viitoare fiind astfel diminuată”, potrivit judecătorului.

Un alt argument vizează riscurile de afectare a bunei desfășurări a procesului penal, de sustragere de la urmărirea penală sau de judecată ori de prevenire a săvârșirii unei alte infracțiuni. Judecătorul consideră că „nu există indicii în sensul că inculpatul ar fi încercat să afecteze în vreun fel buna desfășurare a procesului penal”.

„Deşi îşi face cunoscută intenţia de a părăsi teritoriul României pentru a locui în Italia, inculpatul afirmă în mod repetat că nu va realiza acest lucru oricum, ci numai după ce va avea legal această posibilitate, după ridicarea controlului judiciar. În niciun moment nu îşi exprimă acesta intenţia de a fugi şi de a încălca obligaţiile impuse de organele judiciare, conştientizând consecinţele pe care o astfel de conduită le poate antrena”, se mai arată în motivarea citată.

De ce nu a fost acceptat controlul judiciar

Judecătorul de la Tribunalul București a apreciat că cele 42 de zile de arest preventiv au fost suficiente pentru „a-l face pe inculpat conștient de situația sa juridică și de riscurile la care se supune în caz de comitere a unor noi infracțiuni”.

În plus, magistratul a subliniat că plasarea lui Călin Georgescu în arest la domiciliu „este proporțională cu gravitatea abstractă și concretă a acuzațiilor aduse acestuia și este necesară” pentru a continua cercetările.

„Date fiind gravitatea acuzaţiei îndeosebi prin prisma prejudiciului produs şi nerecuperat integral, împrejurarea că inculpatul este cercetat în prezent în mai multe dosare penale, ceea ce reflectă o posibilă perseverenţă infracţională, dar şi faptul că acesta a avut sau are intenţia de a părăsi teritoriul României, apreciază judecătorul că o măsură preventivă mai puțin restrictivă de drepturi – controlul judiciar – nu ar fi aptă să asigure de o manieră la fel de eficientă atingerea scopurilor prevăzute”, se desprinde din motivarea judecătorului.

Decizia Tribunalului București, dată luni, este supusă atacului, iar o decizie definitivă ar trebui luată de Curtea de Apel București. Până în prezent, deciziile Tribunalului București au fost întoarse de Curtea de Apel.