Contracte de presă și bani publici în Bihor: sume importante virate către o singură companie media

Legăturile comerciale dintre instituțiile publice din Bihor și compania de presă Bihor Media SRL ridică întrebări despre modul în care sunt cheltuiți banii contribuabililor și despre ce anume cumpără administrația prin aceste plăți. Sumele virate către companie reprezintă o parte semnificativă din totalul plăților făcute de instituțiile locale către presă, ceea ce explică interesul pentru verificarea justificării acestor cheltuieli.

Compania de Apă Oradea și Oradea Transport Local, printre plătitorii către Bihor Media

Compania de Apă Oradea a plătit către Bihor Media 325.027,76 lei în perioada 2024–2025. La Oradea Transport Local, contractele inventariate pentru intervalul 2021–2025 însumează 216.000 de lei. În paginile publicației apar interviuri cu directorii acestor instituții și materiale de prezentare a proiectelor administrației. Aceste relații comerciale fac ca verificarea modului în care sunt cheltuiți banii pentru presă să privească deopotrivă instituțiile care plătesc și publicația care încasează sumele.

Un flux financiar concentrat către aceeași companie de presă

În perioada 2015–2021, Bihor Media a încasat 2.028.168 de lei de la instituțiile și companiile cuprinse în centralizarea prezentată de jurnalistul Florin Bunoiu, adică aproximativ două treimi din plățile către presa locală incluse în această evidență. Compania, deținută de Mircea Chirilă, editează publicații precum ziarul Bihoreanul și site-ul ebihoreanul.ro.

Publicitate contractată și conținut editorial: unde se află diferența

O întrebare centrală privește diferența dintre serviciul înscris în acte și beneficiul real. La Oradea Transport Local, directorii societății au beneficiat de interviuri, iar publicația a găzduit anunțuri despre abonamente, programe și recrutare. Rămâne de stabilit ce parte din aceste apariții reprezintă prestația contractată și ce parte este conținut editorial. Pentru orădeni contează ce anume cumpără compania din banii săi.

Facturi pentru prestații inexistente și controlul banului public

Atunci când fondurile sunt plătite pentru un serviciu fictiv sau folosite în alt scop decât cel declarat, problema nu mai ține de prezentarea contabilă, ci de deturnarea banului public. Pentru partea de lucrare neexecutată, factura prezintă drept realizată o prestație inexistentă, iar instituția o plătește din fonduri publice. Facturarea, acceptarea și plata alcătuiesc mecanismul de fraudare. Când controlul descoperă astfel de situații, constatarea trebuie dusă până la sesizarea organelor de cercetare penală, iar ancheta ar trebui să urmărească traseul banilor, de la factura emisă până la aprobarea plății.

Miza funcțiilor și independența instituției de control

În spatele disputei despre Camera de Conturi se află și miza funcțiilor. Au fost prezentate public relațiile dintre Emilian Pavel și Liviu Sabău Popa, precum și prezența lui George Fărăianu în instituție. Numirea lui Pavel ca prefect readuce aceste legături în atenție. De asemenea, ambiția lui Liviu Sabău Popa pentru șefia Camerei ridică întrebarea cine îl susține și ce independență ar avea față de administrația verificată. Politizarea instituției slăbește tocmai independența de care depinde apărarea banilor publici.

Presiuni mediatice și nevoia de responsabilitate

Dincolo de aceste aspecte, au fost semnalate și alte exemple de presiuni mediatice exercitate asupra unor oameni de afaceri, politicieni, funcționari publici sau simpli cetățeni. Numitorul comun al acestor situații este folosirea presei ca instrument de intimidare și control. În acest context, este nevoie de măsuri ferme din partea autorităților competente, de o resetare a modului în care funcționează presa locală și de mecanisme eficiente de control, transparență și responsabilitate. Orădenii au dreptul să afle cine a beneficiat de aceste plăți din banul public și cum sunt recuperate sumele.