Sindicatele contestă forma actuală a proiectului Legii salarizării

Pe data de 22 august 2026, reprezentanții celor cinci mari confederații sindicale din România, incluzând Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS), și-au exprimat dezacordul ferm față de varianta actuală a proiectului Legii salarizării. Aceasta poziție a fost comunicată public, având ca fond al preocupărilor o percepție generală că textul propus nu răspunde cerințelor reale ale unei reforme eficiente și sustenabile în domeniul salarizării pentru sectorul public.

Sindicaliștii subliniază că fragmentul de document prezentat nu reușește să propună soluții concrete pentru corectarea inechităților existente în sistemul salarial, ci, dimpotrivă, riscă să transforme salarizarea într-o sursă de discriminare și de tensiuni sociale. În comunicatul oficial, aceștia au evidențiat că, în loc să stabilească un cadru de salarizare echitabil și coerent, propunerea actuală perpetuează soluții compromise, favorizând anumite categorii profesionale în detrimentul altora, în special a celor care contribuie semnificativ la funcționarea serviciilor publice esențiale.

Critici și cerințe din partea sindicatelor

Una dintre cele mai grave probleme identificate de confederații este ajustarea în jos a valorii de referință a salariului, de la 4.100 lei la 4.000 lei. Sindicatele sugerează ca această valoare să fie corelată cu salariul minim pe economie și să beneficieze de o actualizare anuală, bazată pe ratele inflației și productivitatea muncii. În comparație, propunerea actuală nu reușește să acopere nici măcar pierderile de putere de cumpărare înregistrate în ultimii doi ani, lăsând astfel angajații vulnerabili în fața austerității fără un sprijin legislativ adecvat.

Pe lângă aceasta, sindicaliștii evidențiază impactul devastator al plafonării sporurilor acordate angajaților, limitate la 20% din cheltuielile totale cu salariile. Acest aspect ar putea afecta grav drepturile salariilor recunoscute, mai ales în spitalele de monospecialitate, care sunt finanțate exclusiv din venituri proprii. Ca urmare, aceste instituții ar putea să nu fie capabile să ofere sporuri adecvate personalului, deși acesta are dreptul la un salariu superior conform legislației în vigoare.

Solicitările confederațiilor sindicale

Confederațiile reclamă că forma actuală a propunerii Legii salarizării nu poate constitui baza unei reforme credibile și, prin urmare, solicită următoarele măsuri:

• Retragerea proiectului actual al Legii salarizării.
• Reluarea procesului de elaborare a legii după formarea unui Guvern cu atribuții constituționale complete.
• Stabilirea unui mecanism transparent pentru dialogul social, cu implicarea reală a sindicatelor în definirea principiilor salariale.
• Asigurarea unei valori de referință legate de salariul minim pe economie, cu actualizări anuale bazate pe inflație.
• Eliminarea plafonării arbitrare a drepturilor salariale legale.
• Înlăturarea discriminărilor între familiile ocupaționale și stabilirea unor coeficienți corecți în funcție de pregătirea profesională și condițiile de muncă.
• Colaborarea cu federațiile sindicale pentru o analiză detaliată a anexelor și grilelor salariale.
• Protejarea puterii de cumpărare pentru toate categoriile profesionale, cu scopul reducerii disparităților salariale existente.

Reprezentanții sindicatelor au reiterat cu tărie că nu intenționează să susțină o lege ce ar aprofunda inechitățile actuale și care ar transforma dialogul social într-o formalitate lipsită de conținut substanțial.