În mijlocul războiului, Iranul introduce bancnota de 10 milioane de riali

Într-o decizie fără precedent, autoritățile iraniene au anunțat lansarea celei mai mari bancnote din istoria țării: bancnota de 10 milioane de riali. Aceasta măsură vine în contextul unor provocări economice severe, în special în îngrijorarea crescândă a populației față de inflația galopantă și criza de numerar care afectează gospodăriile, accentuată de conflictele armate din regiune.

Despre noua bancnotă și simbolismul său

Bancnota recent introdusă, cu o valoare aproximativă de 7 dolari, depășește semnificativ bancnota anterioară de 5 milioane de riali, care a fost lansată la începutul lunii februarie și a avut o valoare între 3 și 3,5 dolari. În plus față de valoarea sa nominală crescută, noua bancnotă prezintă imagini reprezentative, inclusiv cele ale Moscheei Jameh din Yazd, un monument istoric deosebit din secolul IX, și Cetatea Bam, un vestigiu cu o vechime de aproape 2.500 de ani, evidențiind astfel bogăția culturală a Iranului.

Războiul și impactul asupra sistemului financiar

În ciuda introducerii acestei noi bancnote, situația financiară din Iran este extrem de fragilă. În contextul intensificării conflictelor în Orientul Mijlociu, băncile iraniene au început să distribuie bancnota de 10 milioane de riali, iar cetățenii se grăbesc să efectueze retrageri, temându-se de posibila blocare a plăților electronice. Totuși, băncile au instituit restricții severe privind sumele care pot fi retrase, lăsând mulți clienți fără acces la numerar suficient.

Un exemplu dramatic oferit de o femeie de 80 de ani din Teheran ilustrează această situație: ea a fost nevoită să aștepte o oră pentru a afla că poate retrage doar 10 milioane de riali. Cu toate acestea, după insistențe, a reușit să obțină 30 de milioane de riali, o sumă considerată insuficientă, dar totuși vitală pentru a supraviețui câteva zile în cazul în care sistemele electronice nu mai funcționează.

Condiții precare și atacuri asupra infrastructurii bancare

Criza economică se agravează pe fondul atacurilor asupra infrastructurii financiare, cum ar fi incidentul din 11 martie când clădirea Băncii Sepah a fost lovită de o rachetă. Această instituție este esențială, atât pentru forțele armate, cât și pentru populația civilă, iar restaurarea accesului la servicii bancare a fost anunțată, dar rămâne în continuare precară. La toate acestea se adaugă presiunea militară, care a complicat și mai mult situația economiilor personale și a afacerilor locale, cetățenii fiind la mila bombardamentelor frecvente și a restricțiilor severe în spațiul aerian.

Inflația și reconstrucția economică

Într-un peisaj economic deja fragil, inflația a atins nivelul alarmant de 47,5%, iar prețurile alimentelor au crescut cu peste 105%. În reacție la aceste provocări, guvernul iranian a implementat un program de bonuri alimentare pentru aproximativ 80 de milioane de cetățeni, oferind un suport lunar destinat achizițiilor de bunuri de bază, în încercarea de a atenua impactul crescut al scumpirilor.

Reforma sistemului monetar

Pe lângă aceste măsuri de sprijin, autoritățile își propun o reformă profundă a sistemului monetar. În noiembrie anul trecut, s-a adoptat o lege care prevede eliminarea a patru zerouri din rial în următorii cinci ani. Acest demers se reflectă în noile bancnote, care pun accent pe evidențierea cifrelor principale pentru a asigura o tranziție mai ușoară, chiar dacă cererea de numerar rămâne o problemă critică, amplificată de incertitudinile generate de conflictul actual.

Complicații pe piața valutară

În prezent, iranienii sunt reticenți în a cumpăra valută străină din cauza nesiguranței economice. Oferta de monedă externă a scăzut semnificativ, iar potrivit unui broker de schimb valutar din Teheran, persoanele care vând valută sunt, în general, cele care se confruntă cu nevoi urgente de bani. Ceilalți cetățeni preferă să își mențină economiile în riali, încercând astfel să facă față condițiilor economice tot mai dificile.