România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata medie a vieții profesionale

Conform unor date recente furnizate de Eurostat, România se află pe o poziție alarmantă în cadrul Uniunii Europene, având o durată medie a vieții profesionale de doar 32,7 ani. Aceasta reprezintă cu aproape cinci ani mai puțin decât media europeană, care coincidea cu 37,5 ani în 2025. Statisticile sugerează o stagnare îngrijorătoare a pieței muncii românești, care nu reușește să profite de evoluțiile pozitive observate în alte state membre ale Uniunii Europene.

Compararea României cu alte state europene

Atunci când ne raportăm la alte țări din Uniune, România este depășită de națiuni precum Italia, care are o medie de 33 de ani, și Bulgaria, cu 34,6 ani. Aceste cifre subliniază o stagnare îngrijorătoare pentru România, care se află înconjurată de state care, în ultimele decenii, au reușit să îmbunătățească semnificativ condițiile de muncă și viața profesională a cetățenilor. Spre exemplu, Țările de Jos depășesc cu mult România, având o estimare a duratei vieții profesionale de 44 de ani, ceea ce evidențiază un decalaj considerabil în ceea ce privește oportunitățile de muncă disponibile.

Disparitățile de gen pe piața muncii românești

Analizând datele din perspective de gen, constatăm că situația românească nu este mai favorabilă. Durata estimată a vieții profesionale pentru bărbați se ridică la 36 de ani, împărțind al doilea cel mai redus nivel din Uniunea Europeană, fiind devansat doar de Bulgaria. În ceea ce privește femeile, datele sunt chiar mai alarmante; acestea au o durată estimată a vieții profesionale de doar 29,1 ani, situându-se cu un an mai sus doar decât Italia, care se află la 28,4 ani. Această realitate complexă subliniază nu doar provocările cu care se confruntă femeile în accesul la locuri de muncă, dar și atracțiile insuficiente ale pieței muncii pentru a le impulsiona participarea activă.

Perspectivele viitoare ale pieței muncii din România

Indicatorul care măsoară durata estimată a vieții profesionale nu se corelează direct cu vârsta de pensionare sau cu anii efectiv lucrați, ci reprezintă o estimare privind participarea pe piața muncii pentru tinerii cu vârsta de 15 ani. Aceasta ilustrează un tablou complex care include atât speranța de viață, cât și ratele de participare pe grupele de vârstă. Din aceste constatări reiese o nevoie stringentă de revizuire a politicilor economice și sociale în România, în scopul stimulării tinerilor să se implice activ pe piața muncii, tendința fiind de a crește durata medie a vieții profesionale și, implicit, oportunitățile economice pe termen lung.