Eurostat Romania pe locul al doilea de la coada in UE la competentele digitale ale tinerilor
0 4 minute o zi

România, pe locul al doilea de la sfârșit în UE în ceea ce privește competențele digitale ale tinerilor

Conform ultimelor date furnizate de Eurostat, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește proporția tinerilor care dețin competențe digitale de bază. Această statistică, concretizată în anul 2025, arată că doar 53,3% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani sunt capabili să utilizeze aceste abilități, în contrast cu media europeană de 74,6%. Această lacună semnificativă ridică semne de alarmă asupra stării pregătirii digitale a tinerelor generații din România.

Compararea cu alte state europene

În comparație cu alte țări membre ale Uniunii Europene, Danemarca își păstrează poziția de lider cu un impresionant procent de 92,1%, urmată de Cehia cu 91,7% și Malta cu 91,5%. De asemenea, Bulgaria, cu 52,8%, se găsește sub România în această statistică, evidențiind o disparitate clară între aceste state și restul Uniunii Europene. Aceasta reflectă o diferență profundă în calitatea educației digitale și a resurselor disponibile pentru tineri în diverse națiuni europene.

Tinerete femei vs. bărbați în competențele digitale

Un alt aspect remarcabil evidențiat de datele Eurostat este diferența de competențe digitale între sexe. La nivelul Uniunii Europene, 75,9% dintre tinerele cu vârste între 16 și 24 de ani posedă cel puțin competențe digitale de bază, comparativ cu doar 73,3% dintre tineri. România reflectă această tendință, având un procent de 55,1% pentru băieți și 51,1% pentru fete, ceea ce generează o discrepanță de 4 puncte procentuale. Această diferență subliniază provocările cu care se confruntă femeile tineri în domeniul digital.

Impactul asupra societății românești

Aceste statistici îngrijorătoare nu doar că evidențiază o lacună în educația digitală a tinerilor români, dar sugerează și implicații pe termen lung asupra integrării lor în piața muncii moderne, care devine tot mai digitalizată. Într-un context în care competențele digitale sunt esențiale pentru accesul la oportunități economice și sociale, este imperativ ca autoritățile să dezvolte și să implementeze programe eficiente de educație digitală. Astfel, va fi îmbunătățit acest aspect fundamental al dezvoltării viitoare a tinerelor generații din România.

Concluzie

România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește competențele digitale ale tinerilor săi. Acordarea unei atenții sporite acestor competențe nu este doar o chestiune de clasamente internaționale, ci și o necesitate datorată provocărilor actuale ale societății. Investițiile în educația digitală devin astfel imperios necesare pentru a asigura un viitor prosper tinerilor și, prin extensie, întreaga națiune română.