STRUCTURA COMISIEI EUROPENE CREAZĂ DISCONFORT PENTRU ACTIVIȘTII DE MEDIU DIN BRUXELLES

Studiile recente arată că modul în care Ursula von der Leyen a organizat Comisia Europeană generează frustrare și confuzie în rândul activiștilor de mediu și susținătorilor egalității. Aceștia observă că reprezentanții industriei au acces mult mai ușor la decizii, ceea ce le zădărnicește propunerile și ideile ce țin de legislația ecologică. Unii avocați, citați în newsletter-ul EU Influence de la POLITICO, subliniază faptul că, în contextul unei structuri complexe, este din ce în ce mai greu pentru activiști să ajungă la persoanele cheie care să le asculte preocupările.

Se ridică întrebări serioase cu privire la stilul autoritar adoptat de von der Leyen, ce pare să concentreze puterea mai mult în mâinile președintelui și ale consilierilor săi apropiați, creând un climat de lucru dificil pentru activiști. Recent, schimbările de la vârful Comisiei, ce au avut loc odată cu începutul celui de-al doilea mandat al lui von der Leyen în decembrie 2024, denotă o tendință de a se abate de la subiectele ecologice uzuale. Dacă în prima parte a mandatului, Pactul Verde European a fost un element central, acum atenția se îndreaptă spre afaceri și securitate, inclusiv inaugurarea unui comisar dedicat problemelor de apărare.

DISPONIBILITATEA ÎNTRE LOBBY IȘTII ȘI DECIZIILE POLITICE

Un consultant din Bruxelles, care a preferat să rămână anonim, a menționat că structura actuală a Comisiei influențează direct eficiența Pactului Verde, subliniind obstacolele întâmpinate de activiștii ecologici, comparativ cu industria tradițională. Se pare că întâlnirile cu comisarul pentru piața internă, Stéphane Séjourné, sunt predominant cu reprezentanți ai industriei, evidențiind o tendință clară în favorul acestora.

AMBIIGUITATEA STRUCUTURALĂ A COMISIEI EUROPENE

Structura stabilită de von der Leyen, cu șase vicepreședinți executivi, ar trebui să asigure o coordonare eficientă între comisari. Totuși, acum, nu mai este evident pentru activiști care sunt persoanele de contact în problemele de mediu. Mike Walker, un lobbyist specializat pe probleme climatice, aduce în atenție faptul că această ambiguitate face ca advocacy-ul să devină o provocare imposibilă pentru societatea civilă. Propunerea de simplificare omnibus, care a ocolit multe procese normale de consultare, este un exemplu de cum s-a grăbit dialogul și s-au exclus multe părți interesate din discuții.

DECIZII MONOCENTRALE ȘI ÎN ECHILIBRU PE DOAR UNA DIN AGENDE

Alexander Moledo, reprezentant al Forumului European de Dizabilitate, a subliniat frustrările activiștilor în domeniul drepturilor omului, în special față de prioritizarea uneia dintre direcțiile portofoliului comisarului pentru pregătire și egalitate, Hadja Lahbib. Aceasta a prezentat strategii ce nu au fost suficiente pentru a aborda corect nevoile comunităților marginalizate. Criticile vizează în special planurile sale pentru comunitatea LGBTQ+, considerate sub așteptările anterioare, și programul său anti-rasism, descris ca o oportunitate ratată. Deși oficialul UE salvează activitatea lui Lahbib, sugerează că angajamentul ei este constant, se observă o lipsă de reacție concretă în privința problemelor esențiale.