REFORMA VÂNĂTORII A LUI MELONI: PRESIUNE INTERNĂ ȘI UN CONFLICT CU BRUXELLES-UL

Proiectul de reformă propus de guvernul condus de Giorgia Meloni, destinat să liberalizeze drepturile vânătorilor din Italia, se află în centrul unui intens conflict cultural și politic. Această inițiativă legislativă, care reprezintă cea mai semnificativă revizuire a legislației vânătorii din ultimele trei decenii, intenționează să extindă atât terenurile și sezoanele destinate vânătorii, cât și numărul speciilor de animale care pot fi vânate. Elementul cel mai controversat al acestei propuneri este redefinirea vânătorilor ca „bioreglatori”, un termen utilizat pentru a sublinia contribuția acestora la protecția biodiversității. Aprobat deja de Senatul italian, proiectul a intrat acum în analiza Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul Italiei.

Dacă reforma va fi adoptată, se preconizează o exacerbarea tensiunilor existente între Roma și Bruxelles. Comisia Europeană, în urma unei scrisori de avertisment trimise în decembrie, și-a exprimat îngrijorarea că această propunere ar putea încălca Directiva Uniunii Europene privind păsările, indicând că va monitoriza atent evoluția legislativă.

Deși vânătorii constituie un grup minoritar, reprezentând sub 1% din populația Italiei, sondajele de opinie arată că aproximativ 80% dintre italieni percep vânătoarea ca fiind periculoasă sau neetică. Totuși, guvernul Meloni continuă cu hotărâre planurile de reformă, ceea ce este interpretat ca un efort de a câștiga sprijin din partea alegătorilor conservatori, având în vedere competiția crescândă din partea unei noi mișcări naționaliste, condusă de generalul pensionar Roberto Vannacci.

Luca De Carlo, președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat, a subliniat importanța revizuirii unei legislații învechite de peste 30 de ani, argumentând că aceasta trebuie să reflecte un context ecologic și de gestionare a vânătorii care s-a schimbat profund. El a respins vehement insinuările că reforma ar fi motivată politic.

Grupurile de mediu contestă, însă, aceste afirmații și susțin că reforma nu este decât un mijloc prin care Meloni își caută voturile din comunitatea vânătorilor. Activii pentru drepturile animalelor și organizațiile ecologiste au organizat proteste, etichetând reformele drept „actul sparatutto” (trage în toate direcțiile) și acuzând conducerea de intenții dubioase.

Într-un climat politic din ce în ce mai fracționat, reformele propuse pun la încercare coeziunea coaliției de guvernare, cu unii parlamentari din Forza Italia și Noi Moderati exprimând rezerve. Daniele Albertazzi, profesor de științe politice la Universitatea Surrey, afirmă că asemenea tensiuni sunt de așteptat, pe măsură ce partenerii din coaliție caută să se distanțeze de extrema dreaptă, în timp ce Frații Italiei își protejează votanții dispuși să susțină mișcarea lui Vannacci.

Giovanni Orsina, de la Universitatea Luiss, consideră că legea privind vânătoarea depășește o simplă dezbatere despre vânare și devine o altă bătălie pentru definirea identității naționale, subliniind că „spațiul pentru politica ideologică devine din ce în ce mai strâmt”. În contextul actual, problemele legate de vânătoare sunt parte integrantă a unei palete mai ample de subiecte, inclusiv controversele asupra armelor, migrației și identității rurale, care se dovedesc a fi decisive pentru un electorat conservator în continuă mișcare.