Râul Someș – O Excepție în Contextul Secetei

Într-o perioadă alarmantă pentru resursele de apă din România, în care majoritatea râurilor – în special Dunărea – se confruntă cu debite extrem de reduse, Someșul se distinge ca o excepție notabilă. Această situație vine pe fondul unei crize generale de apă, în care Dunărea, spre exemplu, a ajuns la valorile cele mai scăzute din istoria sa recentă, iar alte râuri din țară înregistrează scăderi semnificative. Surprinzător, analizele oficiale sugerează că bazinul hidrografic al Someșului ar putea beneficia de o creștere a resurselor de apă, contrar tendințelor alarmante care afectează majoritatea bazinelor din România.

În vara anului 2026, România se afla în fața unei grave crize a apei, cu râuri ce prezentau debite extrem de mici. De exemplu, fluviul Dunărea, la Baziaș, avea un debit de aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă, comparativ cu o medie multianuală de 3.900 metri cubi pe secundă în această lună. Situația a dus la impunerea unor restricții în ceea ce privește aprovizionarea cu apă pentru irigații, iar Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită din motive preventive, din cauza nivelurilor scăzute ale apei.

Conștientizând criza iminentă, autoritățile române au trecut la măsuri decisive. Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice, emisă în august 2024, a anticipat o scădere semnificativă a debitelor pentru majoritatea bazinelor hidrografice, cu unele estimări arătând chiar o scădere de până la 40% în următoarele decenii. Cu toate acestea, pentru bazinul Someșului, documentul a oferit o veste neașteptată, indicând o posibilă creștere a resurselor de apă.

Simulările realizate de autorități sugerează o creștere medie a resurselor disponibile de apă cu 6% până în anul 2050, în timp ce anumite subbazine ale Someșului Mic ar putea beneficia de avansuri de până la 23%. Este important de menționat că această estimare nu garantează că zona va fi complet ferită de secetă, având în vedere că, în august 2026, debitele râurilor din bazinul Someșului au fost observate sub 30% din valorile medii lunare.

Un factor esențial ce contribuie la această evoluție favorabilă pentru Someș este reprezentat de precipitațiile care au fost înregistrate. În timp ce la nivel național se estimează o scădere medie de 3,2% a precipitațiilor, bazinul Someșului se preconizează că va înregistra o creștere anuală de aproximativ 5,5%. Acest bazin, cu un relief variat și o importantă pondere a suprafețelor montane, beneficiază de precipitații semnificative, ce ating valori de până la 1.400 de milimetri anual în zonele montane, cum ar fi Munții Rodnei și Apuseni.

Este esențial de reținut că, deși resursele de apă se pot extinde pe termen lung, riscurile legate de secetă nu dispar. Proiecțiile arată că va exista o redistribuție a debitului acestora pe parcursul anului, cu creșteri notabile în sezonul rece, dar cu scăderi semnificative în lunile de vară. De exemplu, în 2026, s-a observat că debitele din bazinul Someșului au fost extrem de reduse, chiar dacă estimările pe termen lung pentru perioada 2021-2050 rămân optimiste.

Mai mult, o resursă anuală mai mare nu este lipsită de riscuri asociate. Fenomenele meteorologice extreme, capabile să genereze precipitații intense într-un timp scurt, pot provoca viituri și inundații, nesuportând neapărat o îmbunătățire a rezervei de apă subterană. Guvernul român a subliniat că, în intervalul 2021-2050, riscurile de inundație ar putea crește, iar tendința de urbanizare și expansiunea suprafețelor asfaltate contribuie la intensificarea acestora. Astfel, gestionarea eficientă a resurselor de apă devine o prioritate crucială, necesară pentru a face față provocărilor impuse de schimbările climatice și pentru a asigura sustenabilitatea acestei resurse esențiale pentru viitor.