PLANUL UE DE A PREVENI NOI MEMBRI SĂ DEVINĂ UNGARIA 2.0

Montenegro, perceput ca un candidat principal pentru aderarea la Uniunea Europeană, ar putea să se alăture sub reglementări mai stricte. Această inițiativă are ca scop evitarea adoptării în noile țări membre a unor practici similare cu cele din Ungaria. Președintele Montenegrului, Jakov Milatović, a avut recent întâlniri cu oficiali ai Uniunii Europene și cu reprezentanți ai statelor membre, printre care s-a numărat și o vizită în Irlanda, care va deține președinția Consiliului UE în a doua jumătate a acestui an.

Comisia Europeană plănuiește să integreze în tratatul de aderare al Montenegrului „garanții pe termen lung”, urmărind astfel reacții rapide în cazul în care această țară din Balcani ar devia de la democrație sau ar încălca principiile statului de drept. Un oficial din cadrul Comisiei a comunicat că acest tratat va servi drept model pentru viitoarele aderi.

Este important de menționat că Montenegro nu este singura națiune care manifestă dorința de a deveni membru al UE; Ucraina vizează aderarea în 2027, cu condiția aderării la un acord de pace cu Kremlinul, în timp ce Islanda intenționează să organizeze un referendum pentru a relua discuțiile legate de aderare.

Dacă negocierile avansează, Milatović recunoaște că, în ciuda progresele realizate, „nimeni nu știe cu adevărat” care va fi forma finală a tratatului de aderare, așteptând informări suplimentare de la Comisie. Analizând extinderea din 2004, care a inclus aderarea Ungariei, Slovaciei și a altor opt țări, oficialii subliniază că Uniunea nu dispune de instrumentele necesare pentru a răspunde eficient în cazul unor regresiuni.

Experiența Ungariei, sub conducerea lui Viktor Orbán, servește drept lecție crucială pentru Uniunea Europeană, având în vedere că Budapesta a fost criticată pentru blocaje variate, inclusiv pentru impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei și pentru refuzul de a sprijini un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro către Ucraina.

Obiectivul Comisiei este clar: să prevină ca Montenegro și alte posibile noi membri să ajungă în situația de a replica modelul Ungariei. Elaborarea tratatelor de aderare va fi coordonată de un grup de lucru instituit de președinția cipriotă, contribuind toți membrii Uniunii.

Deși discuțiile privind detalii ale garanțiilor sunt în curs, nu există o claritate asupra acestora. Printre sugestiile preliminare se numără suspendarea drepturilor de veto pentru statele care încalcă valorile fundamentale ale Uniunii, în special statul de drept. O altă temă de dezbatere implică perioada în care aceste garanții ar trebui menținute.

Un oficial din Montenegro a subliniat că linia roșie pentru țară constă în limitarea dreptului său de vot. În timp ce Podgorica rămâne deschisă la alte garanții, nu acceptă să-și piardă influența în cadrul procesului decizional al Uniunii.

Cu toate că Montenegro își asumă un ritm rapid de reformă pentru a îndeplini standardele UE, acest demers a generat tensiuni politice interne. Președintele Milatović s-a declarat împotriva adoptării accelerate a legislației, considerând-o inacceptabilă.

În prezent, țara străduindu-se să finalizeze primele 20 de capitole din cele 33 necesare pentru aderare, se îndreaptă spre închiderea Capitolelor 21, care se concentrează pe rețelele trans-europene, planificată pentru luna martie.

Cuprins de incertitudinea asupra posibilității de aderare până la termenul stabilit, 2028, în special având în vedere procesul de ratificare care necesită aprobarea celor 27 de state membre, inclusiv Ungaria, oficialul Comisiei a afirmat că ambiția Montenegrului este „tehnic posibilă”, deși realitatea politică poate influența progresul. Milatović a recunoscut provocările remarcabile, dar a reiterat angajamentul de a accelera reformele necesare.