Filipinele refuză ancheta CPI asupra campaniei anti-drogurilor

Președintele Ferdinand Marcos Jr. a formulat recent o poziție fermă cu privire la refuzul guvernului filipinez de a coopera cu ancheta demarată de Curtea Penală Internațională (CPI) legată de campania violentă împotriva drogurilor condusă de fostul președinte Rodrigo Duterte. Marcos a declarat clar: „nu vom ridica un deget”, argumentând că această investigație constituie o amenințare la adresa suveranității naționale a Filipinelor.

Declararea acestui punct de vedere a avut loc în cadrul unei conferințe de presă, unde președintele a subliniat că republica nu va facilita în niciun fel acțiunile CPI. Chiar dacă investigatorii ar putea avea acces în Filipine ca „persoane obișnuite”, aceștia nu vor beneficia de sprijin din partea autorităților locale, lăsând astfel un mesaj clar de apărare în fața presiunilor internaționale pe acest subiect.

Reacțiile din partea oficialităților filipineze au variat, dar vicepreședinta Sara Duterte, fiica fostului președinte, a întărit poziția guvernului, afirmând că „străinii nu trebuie lăsați să se amestece în treburile țării”. Aceasta evidențiază o unitate în rândul conducătorilor actuali în privința dorinței de a împiedica CPI să efectueze investigații, considerând aceste acțiuni o interferență nejustificată în sistemul judiciar al Filipinelor.

Filipinele s-au retras oficial din CPI în 2019, la scurt timp după ce Duterte a contestat autoritatea tribunalului în legătură cu criticile la adresa metodelor sale în lupta împotriva drogurilor. În timp ce poliția filipineză raportase un număr oficial de 6.200 de decese legate de această campanie, organizațiile internaționale pentru drepturile omului susțin că cifrele reale sunt mult mai mari, acuzațiile de execuții extrajudiciare și acoperirea crimelor fiind frecvente.

Refuzul Filipinelor de a colabora cu CPI survine după ce instanța internațională a decis să continue ancheta, în urma unui apel depus de guvernul filipinez în iulie. Aceasta subliniază gravitatea situației drepturilor omului în țară. Cu fiecare intervenție a liderilor de la Manila, se intensifică tensiunea dintre suveranitate și respectarea drepturilor fundamentale, un conflict care continuă să atragă atenția și reacțiile internaționale.