Israelul se confruntă cu obstacole semnificative în urma protestelor împotriva serviciului militar obligatoriu

Într-o manifestare fără precedent, zeci de mii de evrei ultraortodocși au ieșit în stradă luni, 1 iunie 2026, în numeroase orașe din Israel, protestând împotriva recrutării obligatorii în armata israeliană. Aceste proteste au creat blocaje semnificative, perturbând grav circulația pe drumurile publice și rețelele feroviare. Atmosfera tensionată a fost amplificată de acte de vandalism, precum incendierea unor autoturisme, ceea ce a dus la o intensificare a frustării colective. În special, centrul Israelului a fost sever afectat, cu autostrăzi închise și suspendări ale transportului public, pe fondul numărului masiv de participanți la manifestațiile din Ierusalim și din zona metropolitană Tel Aviv.

Intervenția forțelor de ordine a fost inevitabilă, poliția fiind nevoită să recurgă la tunuri cu apă și unități călare pentru a dispersa mulțimea, care a devenit agresivă, atacând un soldat care a coborât dintr-un autobuz în apropierea unei adunări. Această spirală de violență survine într-un moment deja tumultuos, generat de controverse legate de sistemul de recrutare militară din Israel.

Disputa privind recrutarea amenință guvernul Netanyahu

Serviciul militar obligatoriu, care afectează majoritatea bărbaților și femeilor evrei din Israel, este esențial în această controversă. Partidele ultraortodoxe, având o influență politică considerabilă, au obținut scutiri pentru adepții lor, acordându-le o posibilitate de a evita recrutarea pentru a se dedica studiului în seminarii religioase. Cu toate acestea, aceste scutiri sunt contestate tot mai vehement de o parte semnificativă a populației israeliene, care le percepe ca fiind nedrepte, mai ales în contextul deficitului de personal din armată și a mobilizărilor repetate ale rezerviștilor.

Controversa riscă să destabilizeze coaliția condusă de premierul Benjamin Netanyahu, provocând chiar organizarea unor alegeri anticipate în toamna acestui an, dat fiind că partidele ultraortodoxe se retrag de la sprijinul guvernamental. Potrivit unui raport al unei comisii parlamentare, aproximativ 13.000 de tineri ultraortodocși ating anual vârsta recrutării; totuși, sub 10% dintre aceștia aleg să se înroleze.

Armata caută soluții pentru lipsa de personal

În fața acestei crize emergente, armata israeliană ia în considerare extinderea duratei serviciului militar obligatoriu, care în prezent se ridică la aproape trei ani pentru bărbații evrei și la doi ani pentru femei. Aceste măsuri sunt percepute ca fiind imperios necesare, având în vedere provocările multiple cu care se confruntă Israelul pe plan militar, desfășurând în același timp operațiuni în Fâșia Gaza, Liban și Siria, în contextul tensiunilor cu Iranul.

O dispută veche de zeci de ani

Comunitatea ultraortodoxă, ce constituie aproximativ 13% din populația Israelului și se află în continuă expansiune demografică, beneficiază istoric de scutiri de la serviciul militar în schimbul participării la studii în seminarii religioase, o practică ce datează din 1948. Totuși, aceste excepții au generat nemulțumiri în rândul altor cetățeni israelieni. În 2017, Curtea Supremă a Israelului a stabilit că aceste scutiri sunt ilegale, dar guvernele succesive au decis să amâne implementarea acestor decizii, perpetuând astfel un sistem problematic.

În general, serviciul militar este considerat un moment crucial în viața tinerilor evrei israelieni și un element esențial al integrării sociale. Pe de altă parte, mulți membri ai comunității ultraortodoxe își exprimă îngrijorarea că o experiență militară le-ar compromite stilul de viață tradițional și valorile culturale.