Guvernul francez supraviețuiește voturilor de neîncredere privind bugetul

Guvernul Franciei, condus de prim-ministrul Sébastien Lecornu, a reușit să se mențină la putere după ce a înfruntat două voturi de neîncredere legate de planurile sale fiscale, continuând astfel procesul de adoptare a bugetului de stat pentru anul 2026. Votul de neîncredere inițiat de partidul de stânga radicală „Franța Neîndoită” a adunat susținerea a 269 de parlamentari, având nevoie de încă 19 voturi pentru a fi aprobat, în timp ce versiunea propusă de partidul de extremă dreaptă „Raliul Național” a reușit să strângă doar 142 de voturi.

Aceste două formațiuni au încercat să răstoarne guvernul lui Lecornu după ce acesta a decis să utilizeze o manevră constituțională pentru a-și avansa bugetul, având în vedere că parlamentarii nu au reușit să adopte un buget înainte de finalizarea anului 2025. Această măsură, invocată prin intermediul articolului 49.3 din Constituție, le permite celor de la guvern să adopte legislația fără un vot formal, dar oferă și opoziției ocazia de a propune voturi de neîncredere.

Lecornu a activat această procedură marți, pentru a aproba partea bugetului referitoare la creșterea veniturilor, iar prognozele sugerează că va recurge din nou la acest mecanism vineri pentru a finaliza partea bugetară destinată cheltuielilor guvernamentale. Se estimează că prim-ministrul va reuși să supraviețuiască, având în vedere că partidele extreme nu dispun de numărul necesar de parlamentari pentru a provoca o cădere a guvernului. Socialiștii, care au jucat un rol crucial în politica de consens, nu au încercat să destabilizeze guvernul după ce Lecornu le-a oferit concesii bugetare în ultimul moment.

În prezent, Franța se află sub o presiune considerabilă din partea piețelor financiare și a instituțiilor internaționale să reducă un deficit bugetar care a atins 5,4% din PIB anul trecut, iar datoria publică este preconizată să urce până la 118,2% din PIB până în 2026, conform estimărilor guvernamentale. Pentru a doua oară consecutiv, Parlamentul nu a reușit să elaboreze un buget de stat într-un mod autonom, în ciuda angajamentului lui Lecornu de a permite parlamentarilor să caute un consens. Totuși, Aceștia au reușit să ajungă la un acord implicând finanțarea sistemului de securitate socială al țării.

În lipsa unui plan adecvat, parlamentarii au fost nevoiți să prelungească bugetul din 2025 în noul an, până când vor putea să finalizeze planurile fiscale conforme. Lecornu a declarat săptămâna trecută că va utiliza articolul 49.3 pentru a adopta un buget, chiar dacă anterior anunțase că va exclude această opțiune. Se estimează că bugetul pentru 2026 va avea un deficit de 5% din PIB, menținându-se sub procedura de deficit excesiv impusă de Comisia Europeană. Parisul s-a angajat să reducă acest deficit la sub 3% din PIB, conform cerințelor Uniunii Europene, până în anul 2029.