Senatul în fața unui proiect de lege crucial: sfârșitul schemelor de tip Nordis?
Scandalurile imobiliare din România au un nou capitol întunecat care trebuie urgent închis. Așa-zisa „Lege Nordis” – o încercare stângace de a evita repetarea fraudei imobiliare care a păcălit sute de oameni – este acum pe masa senatorilor. Dar cât de eficientă va fi cu adevărat această prevedere legislativă rămâne sub semnul întrebării, în special dacă privim istoricul lamentabil al măsurilor în domeniu.
Promisiunile oficializate: soluție reală sau încă o iluzie?
Una dintre propunerile cheie ale proiectului este obligativitatea oficializării promisiunilor de vânzare-cumpărare. Constrângerile impuse dezvoltatorilor sună bine în teorie: notează autorizația în cartea funciară, creează preapartamentarea și deschide registre pentru fiecare apartament viitor. Doar după această etapă, se permite demararea promisiunilor, toate în formă autentică, evident. Este un pas mic către transparență, dar întrebarea rămâne: cine îi va trage la răspundere pe cei care, în mod tradițional, au jonglat cu legislația?
Avansuri limitate – expresia unui control mai strict?
Parlamentarii vor ca avansurile să fie plafonate la maxim 15% pentru promisiuni, iar sumele să fie utilizate „exclusiv” pentru dezvoltarea imobilului. Pare o glumă amuzantă, dacă nu ar fi tragică, având în vedere istoricul unor dezvoltatori care s-au evaporat ori s-au ascuns sub umbrela insolvențelor dubioase. Sancțiunile aplicabile, cum ar fi o amendă de 1% din cifra de afaceri, par mai degrabă o glumă amară, comparativ cu pierderile majore ale clienților.
Schimbările fără aprobare: o măsură controversată
Un alt punct dulce-amar este propunerea care permite modificări legate de construcție fără acordul cumpărătorilor. Chiar dacă proiectul promite că aceste modificări nu vor afecta suprafețele sau amplasarea apartamentelor, câți dintre acești cumpărători încă mai au încredere în astfel de garanții? Fără un sistem de verificare ferm, această măsură ar putea deveni o portiță legală pentru dezvoltatorii necinstiți.
Cumpărătorii „privilegiați” în caz de insolvență
Un amendament care dă speranță vine cu propunerea ca, în caz de insolvență, cumpărătorii și statul să devină creditori privilegiați. Este o formulă interesantă în teorie, dar ce se întâmplă când nu rămâne nimic de recuperat? Parlamentarii ne sugerează subtil că aceasta ar fi o soluție, deși istoria în domeniu arată că astfel de măsuri sunt rareori eficiente.
6 luni până la implementare: luxul timpului pierdut
Dacă legea trece toate etapele parlamentare, va intra în vigoare abia la 6 luni după publicarea în Monitorul Oficial. În acest interval, câte alte ”scheme” vor apărea pe piață? Prea multe, probabil. Lipsa unei implementări imediate arată o dată în plus cum incompetența și birocrația domină prioritățile reale.
Proiectul de lege reflectă necesitatea unei intervenții legislative serioase. Totuși, rămâne incert dacă aceste măsuri reprezintă un pas înainte sau un alt caz tipic de promisiuni goale servite publicului pentru a mai câștiga timp și imagine.