AMERICA LATINĂ: SUB PRESIUNEA SUA, TOT MAI MULTE ȚĂRI RENUNȚĂ LA MEDICII TRIMIȘI DE HAVANA

Într-o tendință îngrijorătoare, numeroase țări din America Latină au început să se distanțeze de colaborările cu misiunile medicale cubaneze. Această schimbare drastică se datorează în mare măsură presiunilor exercitate de Statele Unite, dar și controverselor legate de condițiile de muncă în care se află medicii cubanezi care activează în străinătate. Un raport recent publicat de CNN subliniază efectele negative ale acestor decizii asupra sistemelor de sănătate din regiune, amplificând îngrijorările pentru viitorul asistenței medicale disponibile pentru populații vulnerabile.

Guvernul din Honduras a fost printre primele autorități care au acționat în această direcție. În martie 2026, a decis să încheie programul „Operațiunea Miracol”, care oferea servicii oftalmologice gratuite, realizate de medici cubanezi, cetățenilor săi. Această decizie a generat incomensurabile neplăceri pentru pacienții care așteptau intervenții chirurgicale necesare, autoritățile de la Tegucigalpa justificând această măsură prin neconformitatea cu reglementările locale de sănătate.

Retrarea din colaborarea cu misiunile medicale cubaneze s-a extins rapid și la alte națiuni din regiune, precum Jamaica, Guyana, Guatemala și chiar Venezuela. Această diminuare a suportului internațional reprezintă o pierdere semnificativă pentru Cuba, care utilizează aceste programe nu doar ca instrumente de diplomatie, ci și ca surse vitale de venituri externe în contextul unei economii afectate de sancțiuni internaționale.

Criticile la adresa acestor misiuni s-au intensificat, cu oficiali americani, cum ar fi secretarul de stat Marco Rubio, afirmând că sistemul este asemănător muncii forțate. Drept urmare, au fost impuse restricții de viză pentru persoanele implicate în gestionarea acestor programe, în urma acuzațiilor conform cărora medicii cubanezi ar primi doar o mică parte din remunerația totală plătită de statele gazdă, restul fiind direcționat către guvernul cubanez.

Un raport al Comisiei Inter-Americană pentru Drepturile Omului, emis în aprilie, a subliniat contribuția semnificativă a medicilor cubanezi în zone izolate ale regiunii. Totuși, documentul a făcut referire și la numeroase practici îngrijorătoare, inclusiv restricționarea libertății de mișcare și interacțiunilor cu comunitățile locale, precum și cenzurarea opiniei publice. Guvernul cubanez a contestat aceste acuzații, susținând că operațiunile sale sunt acte de solidaritate internațională, menite să sprijine țările aflate în nevoie.

În ceea ce privește aspectul economic, se estimează că misiunile medicale generează anual aproximativ 4 miliarde de dolari pentru Cuba, o sumă care este adesea disputată de oficialii cubanezi. Președintele Miguel Díaz-Canel a afirmat în repetate rânduri că acest tip de cooperare medicală reprezintă o sursă legitimă de venit într-o țară care se confruntă cu sancțiuni economice severe.

Pe de altă parte, medicii care au participat la aceste misiuni au împărtășit experiențe mixte. Deși au avut ocazia de a câștiga sume mai mari comparativ cu veniturile din Cuba, mulți dintre ei s-au declarat dezamăgiți de condițiile riguroase impuse de regimul cubanez. Contactul cu realitatea din alte țări le-a deschis ochii, expunându-i la o imagine diferită față de cea oferită de propaganda oficială.

Având în vedere reducerea numărului de medici cubanezi care activează în comunitățile defavorizate din America Latină, se conturează riscuri evidente pentru accesul acestor populații la servicii medicale esențiale. În același timp, Cuba își pierde un instrument crucial de influență internațională, construit cu eforturi substanțiale în ultimele decenii, un simbol al cooperării și al solidarității regionale.