Parchetul European desfășoară percheziții în România pentru o suspiciune de fraudă în achiziții spitalicești

Pe 21 iulie 2026, Parchetul European a efectuat șapte percheziții în România în cadrul unei anchete referitoare la posibile fraude legate de achiziția de echipamente medicale, proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, destinat să prevină infecțiile nosocomiale în spitale. Ancheta a fost inițiată în urma unei sesizări din partea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), care a indicat că bugetul inițial de aproape 4 milioane de euro ar fi fost umflat artificial.

Potrivit informațiilor disponibile, procurorii europeni investighează dacă valoarea estimată a echipamentelor a fost manipulată, ceea ce ar fi dus la realizarea unor oferte false, aproximativ 70 dintre acestea fiind considerate neautentice de către anchetatori. Acest lucru ar fi avut ca efect umflarea costurilor și creșterea semnificativă a bugetului alocat proiectului.

Reacția Consiliului Județean Ilfov

Reprezentanții Consiliului Județean (CJ) Ilfov au declarat că au pus la dispoziția Parchetului European toate documentele necesare și că vor colabora pe deplin cu ancheta. Aceștia au confirmat că, în cazul în care se va stabili că anumiți funcționari și-au încălcat atribuțiile, aceștia vor suporta rigorile legii. Într-o postare pe Facebook, CJ Ilfov a enfatizat importanța respectării legii și a transparenței în utilizarea fondurilor europene.

Detalii despre anchetă

Procurorii europeni au derulat percheziții la Spitalul Județean Ilfov, la Consiliul Județean Ilfov, precum și la diverse adrese ale firmelor și locuințelor persoanelor suspectate de implicare în caz. Aceste acțiuni au avut scopul de a aduna probe fizice și electronice pentru a susține ancheta privind suspiciunile de fraudă în achizițiile publice și abuz în serviciu.

Declarațiile inițiale ale Parchetului European au subliniat că proiectul vizează achiziția de echipamente și materiale medicale, menite să reducă riscul de infecții nosocomiale. Investigarea a fost susținută de diverse instituții românești, inclusiv Poliția Română și Direcția de Operațiuni Speciale.

Concluzii și perspective

Acest caz aduce în prim-plan problemele legate de transparența și integritatea în gestionarea fondurilor publice, în special în sectorul sănătății. Cu un accent pe prevenirea fraudelor, autoritățile fac eforturi de a asigura utilizarea corectă și eficientă a resurselor disponibile. Ancheta continuă să dezvăluie detalii importante care ar putea influența viitoarele politici de achiziție și de management în domeniul sănătății.