Noii procurori-șefi de la Parchetul General, DNA și DIICOT își încep astăzi mandatele.
NOII PROCURORI-ŞEFI DE LA PARCHETUL GENERAL, DNA ŞI DIICOT ÎŞI ÎNCEP AZI MANDATELE
În data de 15 aprilie 2026, noii șefi ai Parchetului General, Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) își încep oficial mandatele. Aceștia sunt Cristina Chiriac, numită procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ioan-Viorel Cerbu, în funcția de procuror-șef al DNA, și Codrin-Horațiu Miron, recent numit procuror-șef al DIICOT.
De asemenea, astăzi, Alex-Florin Florența intră în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, iar Marius-Ionel Ștefan ocupă aceeași poziție în cadrul DNA. Aceste numiri au fost anunțate săptămâna trecută de președintele Nicușor Dan, care a semnat decretele de numire în urma propunerilor formulate de ministrul Justiției, Radu Marinescu.
În cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Palatul Cotroceni, președintele Dan a exprimat așteptările sale de la noii procurori-șefi, subliniind importanța unei mai bune comunicări și a unei activități dinamice în cadrul instituțiilor. El a subliniat că românii percep corupția în interacțiunile lor zilnice cu autoritățile statului și că DNA se va concentra pe marea corupție, în timp ce Parchetul General va gestiona corupția de zi cu zi.
De asemenea, președintele a subliniat că are mari așteptări de la DIICOT în ceea ce privește destructurarea marilor rețele de droguri și evaziune fiscală, fiind conștient de efectele devastatoare ale acestor fenomene asupra societății. Nicușor Dan a evidențiat că activitatea acestor instituții trebuie să răspundă așteptărilor cetățenilor, iar procurorii trebuie să se concentreze pe cazurile care au un impact semnificativ asupra comunității.
„Trebuie să lăsăm timp procurorilor pentru a se ocupa de dosarele esențiale”, a declarat președintele, fiind conștient că sistemul judiciar actual se confruntă cu un volum imens de dosare, ceea ce afectează capacitatea de reacție la problemele critice ale societății.
