Al treilea mandat european de arestare, emis în dosarul rețelei de sabotaj de la Brașov

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura Centrală, împreună cu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și cu suportul informativ al Serviciului Român de Informații, a documentat activitatea infracțională a trei cetățeni străini, membri ai unei rețele de sabotaj. Este vorba despre doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, rezidenți în state din Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut public luni.

Cercetările au început după incendiul declanșat în septembrie în apropierea Fabricii de Armament Carfil din Brașov. În baza cooperării internaționale dintre autorități, doi dintre suspecți au fost arestați preventiv în Germania, după ce Curtea de Apel București a emis pe numele acestora mandate europene de arestare în lipsă.

Al treilea suspect, localizat în Polonia

Luni a fost emis un al treilea mandat european de arestare, după ce ultimul suspect a fost localizat în Polonia. Cei doi suspecți arestați în Germania au fost identificați în timp ce pregăteau comiterea unor fapte similare.

Anchetatorii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la acte de diversiune și fac demersurile necesare pentru extrădarea celor trei inculpați în România.

Anchetatorii vorbesc despre ținte multiple

Potrivit DIICOT, din actele de urmărire penală a reieșit și faptul că cei trei inculpați vizau alte obiective de pe teritoriul României și al altor state din Uniunea Europeană. Incendiul din septembrie, din zona fabricii de armament din Brașov, a venit după mai multe evenimente similare înregistrate pe teritoriul României, amplificând preocupările legate de securitatea obiectivelor industriale și a infrastructurilor esențiale.

DIICOT, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații continuă cercetările privind persoanele implicate în comiterea faptei. Potrivit DIICOT, în actualul climat regional și european de securitate, caracterizat prin proliferarea tacticilor de război hibrid, este monitorizată permanent evoluția riscurilor asimetrice susceptibile să afecteze ordinea publică sau obiectivele de importanță strategică din România.