COMISIA EUROPEANĂ CERE ROMÂNIEI REFORME ÎN JUSTIȚIE ȘI ÎN COMBATEREA CORUPȚIEI

Conform raportului publicat de Comisia Europeană pe 17 iulie 2026, România a înregistrat progrese în anumite domenii ale justiției, însă persistă probleme semnificative legate de independența sistemului judiciar, de corupție, de libertatea presei și de predictibilitatea procesului legislativ. Acest raport evidențiază atât realizările, cât și provocările cu care se confruntă țara în contextul statului de drept.

Comisia Europeană a formulat șapte recomandări esențiale pentru România, printre care consolidarea independenței procurorilor și eficientizarea luptei împotriva corupției. Aceste măsuri sunt imperative pentru a îmbunătăți funcționarea justiției și pentru a asigura un sistem legislativ mai transparent și mai previzibil.

PROBLEME ÎN SISTEMUL JUDICIAR ȘI MECANISME DE CONTROL INTERNE

Raportul subliniază că, în ciuda unor numiri recente de procurori de rang înalt, nu au fost implementate măsuri suficiente pentru a garanta independența acestora. De asemenea, s-au observat cazuri în care judecători au fost supuși presiuni interne, iar în unele situații, judecători care au dorit să sesizeze instanțele europene au fost recuzați, ceea ce ridică întrebări grave asupra integrității procesului judiciar.

În ceea ce privește gradul de ocupare a posturilor din magistratură, acesta a crescut în 2025, dar deficitul de judecători și grefieri continuă să afecteze activitatea instanțelor. Cu toate acestea, sistemul de asistență judiciară a fost îmbunătățit, dar se confruntă cu subfinanțarea, iar digitalizarea corectă a justiției trebuie să rămână o prioritate pentru Guvern.

CORESPONDENȚA ÎNTRE CORUPȚIE ȘI INTEGRITATEA ADMINISTRATIVĂ

Comisia Europeană evidențiază, de asemenea, situația corupției din România, menționând că bilanțul urmăririi penale în cazurile de mică și mare corupție este similar cu cel din anul precedent. Printre dificultățile întâmpinate se numără încetarea unor procese și anularea unor condamnări pentru corupție la nivel înalt, ca urmare a hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție legate de prescripția răspunderii penale.

Noile reguli privind „ușile turnante” și elaborarea unui nou Cod de etică pentru membrii Guvernului sunt pași importanți, dar rămâne de văzut cât de eficiente vor fi acestea în combaterea corupției endemice.

TRANSPARENȚA ÎN MASS-MEDIA ȘI DIALOGUL PUBLIC

În privința mass-media, Comisia subliniază că autoritatea de reglementare din domeniul audiovizualului funcționează cu resurse limitate și că procesul de digitalizare este lent, fără un consens real între actorii din sector. Problema transparenței proprietății mass-media rămâne acută, îngreunând accesul liber la informații. De asemenea, reforma menită să sprijine independența conducerii televiziunii și radioului public este încă în stadiu incipient.

Cadrul legislativ actual a îmbunătățit marcarea conținutului plătit, dar anumite practici continuă să ridice probleme etice. În acest context, Comisia face apel la implementarea unei legi anti-SLAPP, având în vedere cazurile tot mai frecvente de amenințări și hărțuire a jurnaliștilor.

RECOMANDĂRI STRATEGICE PENTRU UN VIITOR MAI BUN

Printre recomandările formulate de Comisie se numără evaluarea continuării aplicării legilor justiției, îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar și promovarea unor consultări publice efective. De asemenea, sunt necesare măsuri pentru acreditarea instituțiilor naționale în domeniul drepturilor omului, aspect considerat o prioritate în asigurarea unei guvernări deschise.

Raportul subliniază că aceste recomandări trebuie să fie implementate cu rigurozitate pentru a asigura un sistem democratic solid și eficient în România, contribuind astfel la o societate mai justă și mai echitabilă pentru toți cetățenii.