Astronomii au descoperit un posibil nou tip de obiect cosmic: o „stea” cu o gaură neagră la centru

O echipă internațională de astrofizicieni a realizat o descoperire uluitoare, observând un obiect misterios cu ajutorul telescopului spațial James Webb. Acest obiect, denumit MoM-BH-1, este localizat în constelația Cetus, la miliarde de ani-lumină distanță de Pământ. Se estimează că provine dintr-o eră a Universului în care acesta avea doar aproximativ 660 de milioane de ani. Potrivit publicației The Guardian, cercetătorii au inițiat studiul analizând o pată roșiatică extrem de strălucitoare din imaginile arhivate ale telescopului. Teoria lor sugerează că acest obiect ar putea fi o gaură neagră înconjurată de o masă considerabilă de gaz dens, care îi conferă o aparență strălucitoare asemănătoare unei stele.

Un obiect care nu seamană cu nimic cunoscut anterior

Echipa de cercetători a observat aspecte unice ale acestei entități cosmice, datorită culorii și spectrului său neobișnuit. Lumina emisă de MoM-BH-1 are o nuanță predominant roșie și dispare brusc sub anumite lungimi de undă, trăsătură pe care specialiștii nu au mai întâlnit-o în cazul altor obiecte cosmice cunoscute. Rohan Naidu, cercetător la Kavli Institute for Astrophysics and Space Research din cadrul MIT, a declarat: „Am descoperit un nou tip de obiect astrofizic, o stea cu gaură neagră”, subliniind astfel natura paradoxală a acestuia, care combină energia caracteristică a găurilor negre cu semnăturile clasice ale stelelor.

Observații inovatoare cu telescopul James Webb

În cadrul cercetării, astronomii au utilizat telescopul James Webb pentru a analiza cele mai îndepărtate galaxii descoperite până în prezent. Această explorare a dus la identificarea galaxiei MoM-z14, formată la aproximativ 280 de milioane de ani după Big Bang. Extinderea căutărilor către obiecte neobișnuite a culminat cu descoperirea lui MoM-BH-1, cel mai roșu obiect din arhiva telescopului. Simulările efectuate sugerează că nu este vorba despre o stea gigantică alimentată prin fuziune nucleară, ci despre o gaură neagră înconjurată de straturi dense de gaz, care crează o iluzie de strălucire.

Implicarea descoperirii în contextul astronomiei moderne

Ipoteza unei „stele cu gaură neagră” ridică întrebări fundamentale, în special în legătură cu numărul mare de obiecte compacte și foarte roșii, numite „Little Red Dots”, observate în Universul timpuriu de telescopul James Webb. Dacă interpretarea lui MoM-BH-1 se confirmă, cercetătorii sugerează că multe dintre aceste puncte ar putea prezenta o structură similară. Această descoperire ar putea contribui la elucidarea unuia dintre cele mai mari mistere ale astronomiei contemporane: procesul rapid de formare a găurilor negre supermasive în cosmosul timpuriu, având în vedere că acestea se află în prezent în centrul majorității galaxiilor.

Posibilă verigă în formarea găurilor negre supermasive

Rohan Naidu afirmă că „stelele cu găuri negre” ar putea reprezenta o etapă timpurie crucială în evoluția găurilor negre supermasive. O gaură neagră situată în centrul unei mase dense de gaz ar putea să se dezvolte rapid și să devină nucleul unei găuri negre supermasive. Această ipoteză este deosebit de importantă, având în vedere că astronomii caută în continuare explicații pentru formarea acestor corpuri masive în structuri cosmice tinere, cum ar fi Universul. Teoriile intermediare referitoare la „stelele cu găuri negre” rămân în stadiul de ipoteză, sprijinite de observații și simulări recente.

Studiile viitoare ar putea clarifica impactul acestor obiecte asupra evoluției galaxiilor, influențând timing-ul formării stelelor și închiderea acestui proces. Analiza detaliată a observațiilor și interpretărilor referitoare la MoM-BH-1 a fost publicată în renumita revistă Nature.