Simularea Evaluării Naționale 2026, boicotată de profesori

Simularea Evaluării Naționale din anul 2026 se confruntă cu o situație fără precedent, generată de un boicot coordonat de un grup de cadre didactice, ce a condus la suspendarea testului în 127 de instituții de învățământ din întreaga țară. Această acțiune afectează aproximativ 3.100 de elevi din București, lăsând o parte semnificativă a tinerilor fără oportunitatea de a-și evalua cunoștințele acquisibile. Conform informațiilor actualizate pe 13 martie 2026, majoritatea unităților de învățământ, respectiv 4.527, vor continua organizarea simulării evaluative în perioada 17-19 martie, iar rezultatele acestea vor fi publicate pe 31 martie.

Impactul boicotului asupra elevilor

În București, 39 de școli au ales să nu participe la această simulare, afectând astfel un număr considerabil de elevi. Autoritățile educaționale au informat că redistribuirea acestor elevi către alte unități nu a fost o opțiune realizabilă, având în vedere numărul mare de tineri implicați. Pe de altă parte, în 26 de județe din țară, simularea va continua fără întreruperi, iar în regiunile precum Bihor și Arad au fost identificate soluții alternative pentru a permite elevilor care au fost supuși boicotului să participe la simulări în alte școli.

Evaluarea lucrărilor și resursele necesare

Referitor la evaluarea lucrărilor, aproape 5.000 de evaluatori s-au înscris pentru limba română, 4.500 pentru matematică și în jur de 300 pentru limba maternă. Acest lucru demonstrează că, în ciuda complicațiilor cauzate de boicot, evaluarea lucrărilor va fi realizată în condiții controlate. De menționat este și faptul că, în anii anteriori, aproximativ 77.000 de elevi au participat la simulările care au avut loc la nivel județean, evidențiind importanța continuării acestor activități evaluative.

Nemulțumirile profesorilor și motivele boicotului

Cadrele didactice care participă la acest boicot au exprimat nemulțumiri legate de alocarea insuficientă a resurselor financiare pentru activitățile suplimentare, cum ar fi organizarea și evaluarea testelor. Profesorii consideră că digitalizarea procesului de evaluare presupune o muncă suplimentară, ce nu este compensată în mod corespunzător. Boicotul are loc pe un fundal de tensiuni prelungite între cadrele didactice și Ministerul Educației, tensiuni ce au fost exacerbate de promisiunile neîndeplinite privind creșterile salariale și îmbunătățirea statutului profesional al profesorilor.

Concluzii

Protestul profesorilor, manifestat prin acest boicot, urmărește să atragă atenția asupra problemelor fundamentale din sistemul educațional. Deși acest boicot nu amenință examenele oficiale, cum ar fi Evaluarea Națională de vară, el subliniază disfuncțiile existente și scoate în evidență necesitatea unui dialog constructiv între cadrele didactice și autorități. Este crucial să se identifice soluții viabile care să beneficieze atât elevii, cât și întregul sistem educațional.