Începe judecata în cazul în care Călin Georgescu a fost acuzat de propagandă legionară. Decizia Tribunalului București este definitivă.
Începe judecata în dosarul lui Călin Georgescu pentru propagandă legionară
Tribunalul București a decis să respingă contestația depusă de Călin Georgescu, stabilind că rechizitoriul în cazul său, în care este acuzat de propagandă legionară, a fost întocmit în mod legal. Acest verdict marchează începutul procesului judiciar, care va analiza faptele și dovezile adunate împotriva fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024.
Decizia instanței și detaliile cazului
Pe 9 februarie 2026, judecătorii din completul de divergență al Tribunalului București au reluat judecarea cazului, având în vedere că inițial nu s-au putut pune de acord asupra legalității rechizitoriului. Această situație a creat confuzie și a dus la amânarea deciziei. Instanța a hotărât că, potrivit minutei, legalitatea sesizării instanței și a măsurilor de administrare a probelor sunt conforme cu legislația în vigoare.
Pe scurt, divergența dintre judecători a fost constatată atunci când aceștia nu au reușit să ajungă la un consens privind anumite aspecte ale cazului, ceea ce a necesitat implicarea unei instanțe suplimentare.
Accuzțiile împotriva lui Călin Georgescu
Conform documentelor de judecată, Călin Georgescu este acuzat de promovarea în public a ideologiilor legionare, în special în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025. Acuzația de bază constă în „promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității”, printre altele, prin cinci acte distincte. Faptele menționate în rechizitoriu includ mobilizarea în masă a națiunii în direcția unei regenerări ideologice și glorificarea unor figuri istorice controversate, precum mareșalul Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război.
Reacțiile și contextul social
Este important de remarcat că, pe lângă dosarul de propagandă legionară, Călin Georgescu se confruntă și cu alte acuzații, inclusiv tentativă de lovitură de stat, în colaborare cu persoane precum mercenarul Horațiu Potra. Acesta din urmă este de asemenea implicat în o serie de activități controversate care au stârnit dezbateri publice și reacții din partea societății civile.
Această situație a generat discuții ample despre extremismul politic și despre strategii de propagandă care pot influența mobilizarea socială în România. Procesul va fi urmărit cu atenție, având în vedere implicațiile pe care condamnările pentru astfel de acte le pot avea asupra societății și politicii românești.
