PRESCRIEREA DOSARELOR DE CORUPȚIE, O „COINCIDENȚĂ TEMPORALĂ”. CE SPUNE INSPECȚIA JUDICIARĂ DUPĂ CONTROLUL LA CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

În urma unui control efectuat de Inspecția Judiciară la Curtea de Apel București, s-a ajuns la concluzia că nu există nereguli semnificative, prescrierea dosarelor de corupție fiind catalogată drept o „coincidență temporală”. Această afirmație a fost făcută după dezvăluirile publicate de platforma „Recorder”, ceea ce a generat un interes sporit în rândul opiniei publice.

Inspecția Judiciară a subliniat că în cadrul activităților sale de control, s-au constatat situații în care interpreții noțiunii de independență a magistratului par să depășească limitele stabilite de Constituție și lege. Această percepție despre independență riscă să creeze confuzii între aspectele jurisdicționale și cele administrative ce reglementează funcționarea instanțelor. Judecătorii trebuie să acționeze în cadrul legii, iar apărarea independenței judecătorului nu reprezintă un privilegiu individual, ci o garanție pentru justițiabili.

„Independența judecătorului nu înseamnă absența regulilor de organizare și management al instanțelor. Acest tip de confuzie distorsionează sensul acestei garanții constituționale esențiale”, se menționează în raportul inițial al Inspecției Judiciare. Istoricul recent sugerează că materialele publicate de „Recorder” reflectă în mare parte punctele de vedere ale magistraților, fără a explora pe deplin contextul normativ și organizațional în care operează instanțele.

Mai mult, Inspecția Judiciară a reproșat că abordarea inductivă utilizată de „Recorder” transformă situații punctuale în argumente pentru a susține o problemă sistemică imaginară, fără a analiza de mod corespunzător cadrul procedural relevant. „Independența justiției nu este sinonimă cu autonomia individuală a fiecărui judecător, ci implică un sistem bine organizat și previzibil, care să permită desfășurarea eficientă a actului de justiție”, a subliniat raportul.

De asemenea, Inspecția Judiciară a argumentat că deciziile de reorganizare a completurilor nu sunt dictate de preferințe personale, ci constituie necesități administrative în vederea optimizării funcționării instanțelor. Ignorarea acestui context al managementului instanțelor contribuie la crearea unei percepții eronate cu privire la interferențe externe în actul de justiție.

În concluzie, Inspecția Judiciară a afirmat că în urma detaliilor prezentate, nu există dovezi care să susțină acuzații legate de influențarea actului judiciar, subliniind că interpretările eronate asupra independenței magistratului, a măsurilor administrative și a contextului operațional riscă să contribuie la o imagine distorsionată a sistemului judiciar din România.