Acțiunile Israelului în Gaza seamănă cu genocidul, spune oficial UE
CRITICA EUROPENEI FAȚĂ DE ACȚIUNILE ISRAELULUI ÎN GAZA
Desigur, este răsunătoare declarația vicepreședintei Comisiei Europene, Teresa Ribera, care a certat în mod deschis acțiunile Israelului în Gaza, numindu-le posibile acte de genocid. Oameni nevinovați, fără adăpost și fără resurse esențiale, subiecți ai unei tragedii imense, sufocată sub pretextul autoapărării. Este un cerc vicios al ororilor care se desfășoară în fața unei comunități internaționale incapabile să înfrunte această brutalitate. Ce se întâmplă cu compasiunea atunci când oamenii sunt transformați în cifre, în statistici tragice?
UN CIRC AL NEGĂRII
Israelul, așa cum ne-a obișnuit, ia apărarea acțiunilor sale, contestând cu vehemență acuzațiile de genocid. Declarații oficiale vorbesc despre „autoapărare împotriva terorismului”, în timp ce imaginile din Gaza ne arată o realitate cruntă: un popor aflat în colaps moral și fizic. Întrebarea care persistă este: de ce ignorăm evidențele atunci când ele devin incomode pentru narațiunile politice convenționale?
UN EUROPA ÎNLOCUIBILĂ
Uniunea Europeană este prinsă într-o imoabilitate politică, cu numeroase state membre având o tăcere asurzitoare. Lipsa de reacție față de atrocitățile din Gaza, sub una dintre cele mai mari pedigree de dispreț, nu face decât să sublinieze o incapacitate alarmantă de a acționa. Germania și Italia, prin tăcerea lor deliberată, devin complice la suferință, abandonând etica într-o mocirlă de inactivitate. Asta înseamnă o Europe care preferă să nu deranjeze decât să lupte pentru justiție.
APELUL LA ACȚIUNE
Teresa Ribera nu numai că atrage atenția asupra abuzurilor, dar îndeamnă și la acțiuni concrete pentru a răspunde acestei crize. Însă, apelurile sale, clare și directe, nu par să aibă ecou. De ce? Pentru că, în spatele ușilor diplomatice, politica se transformă într-un spectacol ludic, în care valorile umanității au devenit doar niște concepte abstracte.
MORALITATEA UNIUNII EUROPENE
Este evident că poziția ambivalentă a Europei nu face decât să prelungească suferința poporului palestinian, dar și să submineze însăși moralitatea unui proiect atât de ambițios ca Uniunea Europeană. Într-un moment de criză globală, când umanitatea e pe cale de dispariție, Europa se trezește între opțiunea de a acționa sau de a rămâne inertă. Rămâne de văzut când va decide să se ridice deasupra intereselor egoiste și să reîmprospăteze puterea morală cu care s-a născut.
