Comisia de la Veneția analizează legea care l-a lăsat pe Dominic Fritz fără mandatul de primar

O delegație a Comisiei de la Veneția a fost primită joi la Curtea Constituțională a României, unde a analizat compatibilitatea cu standardele europene a legii în baza căreia Dominic Fritz și-a pierdut mandatul de primar al Timișoarei. Discuțiile au vizat inclusiv efectul retroactiv al prevederilor legislative, după ce CCR a decis, pe 17 august 2026, că așa-numitul „amendament Fritz” este constituțional.

Potrivit comunicatului CCR, tema comună a întrevederilor a vizat compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026 privind pierderea mandatului de către aleșii locali cu standardele europene și internaționale aplicabile. Reprezentanții Curții au precizat că Decizia nr. 883 din 17 august 2026 a fost tradusă și transmisă delegației pentru studiu, documentul cuprinzând atât raționamentul majorității judecătorilor, cât și opinia separată a judecătorilor Simina Tănăsescu, Iulia Scântei și Dacian Cosmin Dragoș.

La întrevedere au participat președinta Curții, Elena-Simina Tănăsescu, și alți șapte judecători constituționali. Delegația Comisiei de la Veneția a fost formată din Iain Cameron, membru din partea Suediei, Regina Kiener, membră din partea Elveției, Tomáš Langášek, membru supleant din partea Cehiei, precum și reprezentanți ai Secretariatului instituției.

Discuțiile au vizat și activitatea jurisdicțională a CCR, inclusiv volumul sesizărilor primite. Președinta Curții a precizat că datele statistice sunt disponibile pe site-ul instituției și a evidențiat creșterea numărului de sesizări în ultimii doi ani: aproximativ 14.000 în 2025 și 15.000 de la începutul anului 2026 până în prezent.

Sesizarea din 24 septembrie și efectul retroactiv al legii

Demersul pentru obținerea unei opinii a Comisiei de la Veneția a fost anunțat public pe 24 septembrie. Președinta Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Gunn Marit Helgesen, a transmis o solicitare oficială, la cererea a doi parlamentari USR: Diana Stoica, lidera deputaților formațiunii, și Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat.

Solicitarea viza compatibilitatea dispozițiilor tranzitorii ale Legii nr. 180/2026, în special a efectului lor retroactiv, cu standardele europene și internaționale. În document, Helgesen atrăgea atenția că prevederile legislative pot duce la încetarea automată a unor mandate elective locale, fără o evaluare individualizată, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, respectiv în jurul datei de 30 septembrie 2026.

Comisia de la Veneția urmează să discute subiectul cu toate instituțiile și părțile implicate. Avizele și recomandările sale au caracter consultativ, nefiind obligatorii din punct de vedere juridic.

Decizia CCR din 17 august și motivarea ei

Pe 17 august 2026, CCR a decis că prevederea din noua Lege a integrității care stabilește încetarea mandatelor aleșilor locali în cazul cărora a fost constatată definitiv incompatibilitatea sau existența unui conflict de interese este constituțională. „Amendamentul Fritz”, introdus de PSD în Legea ANI, prevede că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora au fost constatate definitiv astfel de situații înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.

Prevederea a fost asociată în spațiul public cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, declarat de Agenția Națională de Integritate în conflict de interese administrativ în iulie 2024. Inspectorii ANI au susținut că, în 2020, după alegerea sa în funcția de edil al Timișoarei, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal, documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ fiind realizată de firma unui consilier local USR care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală.

Decizia CCR din august a fost luată cu cinci voturi pentru constituționalitate și trei împotrivă. Opinie separată au avut șefa CCR, Simina Tănăsescu, și judecătorii constituționali Iulia Scântei și Dacian Cosmin Dragoș. Contestatarii amendamentului au invocat încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut de articolul 15 din Constituție, susținând că o nouă sancțiune nu poate fi aplicată unor fapte și situații juridice încheiate sub legislația anterioară.

Pe 21 august, CCR a publicat motivarea deciziei, în care a explicat de ce consideră constituțională prevederea privind încetarea mandatelor. Judecătorii au susținut că norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă din trecut, ci pune capăt unei funcții sau unui mandat a cărui integritate a fost afectată. Curtea a recunoscut că neretroactivitatea legii este un principiu constituțional, însă a făcut distincția între aplicarea unei noi sancțiuni pentru o faptă trecută și efectele juridice care continuă să se producă în prezent. În concluzie, CCR a susținut că protejarea integrității funcției publice justifică intervenția legiuitorului.