Elveția respinge la referendum o definiție mai strictă a neutralității

Alegătorii elvețieni au respins în proporție covârșitoare o inițiativă care propunea introducerea în Constituție a unei definiții mai stricte a neutralității țării, arată proiecțiile institutului gfs.bern. Aproximativ 70% dintre votanți s-ar fi pronunțat împotriva propunerii. Rezultatele finale urmează să fie anunțate ulterior.

Lukas Golder, co-director al gfs.bern, a explicat că rezultatul nu reprezintă o respingere a neutralității în sine, ci indică preferința alegătorilor pentru o interpretare mai flexibilă, care să lase autorităților spațiu de manevră, inclusiv în privința sancțiunilor împotriva Rusiei.

Contextul votului

Elvețienii au fost chemați duminică la urne pentru a decide asupra consolidării neutralității țării. Propunerea, susținută de Partidul Popular Elvețian, ar limita apropierea de Uniunea Europeană și NATO, în special în contextul războiului Rusiei din Ucraina.

Susținătorii planului promovat de Partidul Popular Elvețian, de dreapta populistă, vor ca Elveția să-și reafirme angajamentul față de neutralitate, consacrat în Constituție încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. În ultimii ani, această neutralitate a fost intens dezbătută, inclusiv în privința modului în care ar trebui interpretată.

Partidul, care are cele mai multe mandate în Parlament și în rândurile căruia se află membri cu poziții favorabile Rusiei, a criticat decizia guvernului federal elvețian de a se alătura sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Guvernul elvețian descrie acțiunile Moscovei drept un „război de agresiune” împotriva Ucrainei.

Sancțiunile împotriva Rusiei, în centrul disputei

Propunerea ar interzice guvernului să se alăture sancțiunilor împotriva oricărei țări implicate într-un conflict, cu excepția sancțiunilor aprobate de Organizația Națiunilor Unite. Rusia are drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, fiind unul dintre cei cinci membri permanenți.

Elveția nu este membră a niciunei alianțe militare. Adoptarea propunerii ar împiedica guvernul elvețian să coopereze cu orice alianță, cu excepția situațiilor în care țara s-ar confrunta cu o amenințare. În prezent, Elveția cooperează cu NATO de aproximativ trei decenii, inclusiv prin participarea la exerciții comune.

Argumentele celor două tabere

Susținătorii referendumului afirmă că angajamentul Elveției față de neutralitate trebuie reafirmat și apărat în contextul fiecărui conflict. Aceștia susțin că guvernul s-a apropiat „periculos de mult” de UE și NATO, într-un mod care ar amenința securitatea Elveției și libertatea sa de acțiune.

Oponenții propunerii, inclusiv guvernul federal și Parlamentul, susțin că actuala Constituție oferă deja guvernului suficientă libertate pentru a proteja interesele naționale.

Tradiția votului frecvent în Elveția

În sistemul democratic elvețian, alegătorii sunt chemați de regulă la urne de patru ori pe an, pentru a avea un cuvânt direct de spus în elaborarea politicilor publice. Guvernul elvețian este condus de un executiv format din șapte membri proveniți din întreg spectrul politic, care iau decizii prin consens.

Președinția Elveției se schimbă în fiecare an între membrii executivului. Funcția este în mare parte ceremonială, iar președintele, în prezent Guy Parmelin, din Partidul Popular Elvețian, este considerat „primul între egali”.