Curtea Constituțională dezbate sesizarea premierului privind conflictul dintre Guvern și ÎCCJ pe tema restanțelor salariale din justiție

Curtea Constituțională a României discută miercuri sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan, care vizează existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul plății restanțelor salariale ale magistraților.

Sesizarea a fost depusă după ce Înalta Curte a dat în judecată Guvernul și a câștigat în primă instanță, într-un dosar privind neplata unor drepturi salariale restante, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Premierul interimar a explicat, la momentul depunerii sesizării, că decizia a fost necesară deoarece instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice. Potrivit lui Bolojan, rolul puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile existente, iar elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative, conform Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ.

Șeful executivului a susținut că puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili modul de distribuire a banilor publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. El a afirmat că instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, ceea ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.

Bolojan a precizat că, în luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului la plata sumei de 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Premierul a menționat că instanța a stabilit și penalități de 1% pe zi din această sumă, echivalentul a 48 de milioane de lei pe zi, respectiv aproximativ 9 milioane de euro, la care se adaugă amenzi și alte măsuri stabilite pentru Ministerul Finanțelor și Guvern. El a adăugat că suma totală este mult mai mare, deoarece la aceasta se adaugă aproximativ 3 miliarde de lei reprezentând restanțe din zona parchetelor.

Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată în timp record, chiar de la primul termen al procesului.