Sindicatele din Educație solicită partidelor parlamentare să sprijine grilele de salarizare convenite în urma grevei din 2023

Într-o acțiune fără precedent, Federațiile sindicale care reprezintă cadrele didactice din România, dintre care se numără Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, au trimis o scrisoare deschisă majorității partidelor parlamentare. Prin acest demers, ele solicită insistent modificarea proiectului legii salarizării unitare în vigoare, cerând ca grilele de salarizare, deja convenite în urma unei greve semnificative în 2023, să fie respectate și integrate în legislație. Liderii sindicali au avertizat că, în absența acestor grile, vor respinge actul normativ în discuție.

Critici asupra proiectului legii salarizării

Îngrijorările exprimate de sindicaliști nu se limită doar la grilele de salarizare, ci vizează întreaga abordare a proiectului de lege. Aceștia consideră că textul actual nu reflectă adecvat importanța educației în societate și critică sever modul de calculare a indicatorilor salariali, argumentând că metodele utilizate sunt necorespunzătoare și nu iau în considerare nevoile reale ale sistemului educațional. În acest context, unii lideri politici, inclusiv premierul Republicii Moldova, au recunoscut dificultățile financiare cu care se confruntă nu doar sectorul educațional din România, ci și din alte țări, generând o percepție etică și practică asupra gestionării fondurilor publice.

Refuzul de a participa la negocieri

Sindicatele din educație au decis, în mod decisiv, să nu ia parte la discuțiile privind noua lege a salarizării, argumentând că o astfel de participare ar fi echivalentă cu un simplu exercițiu de imagine, fără rezultate concrete. Aceste organizații afirmă că coeficienții salariali propuși nu sunt adecvați și că venitul mediu brut utilizat în calcularea salariilor trebuie actualizat, mai ales în contextul în care numărul profesorilor necalificați a crescut alarmant în ultimii ani.

Statistici alarmante privind personalul didactic

Conform datelor provizorii furnizate de sindicate, numărul cadrelor didactice fără studii de specialitate a crescut semnificativ, ajungând la 6.300, comparativ cu mai puțin de 4.000 în anul școlar 2024-2025. Aproximativ 80% dintre profesorii din învățământul preuniversitar beneficiază de o indemnizație de dirigenție de 10%, ceea ce reflectă insuficiența memoriei bugetare alocate acestui sector. România se află într-o situație critică, alocând doar 3% din PIB pentru educație, plasându-se pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, în comparație cu țări precum Suedia, care alocă 6,8%, Finlanda cu 6,3% și Belgia cu 6,2% din PIB pentru acest sector vital.

Impactul asupra negocierilor și perspectivele de soluționare

În ciuda discuțiilor avute cu liderii sindicali de către ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, situația continuă să fie blocată. Noua lege a salarizării reprezintă un element crucial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie adoptată până la data limită de 31 august 2026. Aceste ultimi evenimente subliniază nu doar tensiunile persistente dintre sindicate și autorități, ci și necesitatea imperioasă de reglementare care să răspundă adecvat solicitărilor și nevoilor actuale ale educației din România.