Înalta Curte a amânat decizia finală în procesul împotriva Guvernului cu miză de 1 miliard de euro

Pe data de 20 august 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat că a amânat din nou decizia finală în procesul intentat împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor, în privința plății drepturilor salariale restante ale magistraților, care se ridică la o sumă impresionantă de aproximativ 5 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o continuare a unui litigiu complex, în care Justiția și Executivul sunt implicate într-un conflict major privind respectarea drepturilor financiare ale magistraților.

Contextul procesului

Procesul, aflat în stadiul de recurs, a fost inițiat ca urmare a unei hotărâri a Curții de Apel București, care a decis că Guvernul trebuie să achite aceste sume restante, ceea ce include și rectificarea bugetară pentru acoperirea lor. Instanța de fond a hotărât că Executivul are obligația de a îndeplini această decizie în termen de zece zile, iar nerespectarea ei ar putea atrage penalități severe, cum ar fi o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pentru fiecare zi de întârziere.

Acuzațiile aduse Guvernului

ÎCCJ susține că neplata acestor sume afectează drepturile de proprietate ale magistraților, care dețin titluri executorii, și susține că refuzul Guvernului de a respecta hotărârile judecătorești definitive subminează autoritatea acestora. Pe lângă aceasta, Guvernul a solicitat instanței să sesizeze Curtea Constituțională pentru a examina constitutionalitatea acestor prevederi legale care permit instanțelor să impună alocări bugetare.

Intervenția premierului

Pe 2 iulie 2026, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituțională, invocând un conflict constituțional cu ÎCCJ. Acesta argumentează că instanța își depășește atribuțiile, substituind astfel puterea executivă și legislativă în ceea ce privește gestionarea bugetului.

Consecințele neachitării salariilor

Restanțele salariale pe care magistrații le așteaptă sunt rezultatul unor majorări care au fost aplicate retroactiv, încă din 2018, în urma unor hotărâri judecătorești anterioare, care stipulau creșteri salariale semnificative. Aceste sume sunt esențiale pentru asigurarea unei funcționări corecte și conforme a justiției, dar amânarea constantă de către Guvern pentru o parte din plăți creează o situație tensionată, care afectează întreg sistemul judiciar.

Perspectivele viitoare

Decizia finală a ÎCCJ urmează să fie pronunțată pe 3 septembrie 2026, ceea ce va marca a patra amânare a acestui proces. Această situație continuă subliniază nu doar problema independenței justiției, dar și relația complexă dintre instituțiile statului, unde drepturile fundamentale ale Magistraților se regăsesc într-o continuă dispută legală.