Înalta Curte răspunde după decizia CJUE: „Aplicăm cu bună-credință dreptul european”

În data de 16 iulie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a emis un comunicat oficial ca răspuns la verdictul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazul Lin II. Instanța supremă a subliniat angajamentul său continuu de a aplica dreptul european cu seriozitate și responsabilitate, demonstrând respect față de jurisprudența CJUE și standardele stabilite de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. ICCJ a reafirmat că misiunea sa esențială constă în asigurarea unei aplicări consecvente și coerente a legislației, protejând în același timp drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Aplicarea loială și previzibilă a legislației

Conform ICCJ, esența activității instanței este aplicarea loială și previzibilă a legislației, aliniindu-se ordinii juridice europene. Instanța a subliniat că implementarea bună-credință a dreptului european nu se limitează la soluții punctuale, ci înseamnă integrarea și armonizarea normelor europene astfel încât să respecte în continuare drepturile individuale prevăzute de legislația română.

Nicușor Dan subliniază responsabilitățile Parlamentului

Nicușor Dan, primarul Capitalei, a reacționat la decizia CJUE, subliniind că responsabilitatea pentru situația actuală revine Parlamentului. Acesta a exprimat o preocupare profundă pentru transparența și corectitudinea proceselor legale din România, evidențiind importanța colaborării strânse între instituțiile legislative și cele judiciare pentru a preveni confuziile și necorelările care ar putea afecta justiția.

Abordarea ICCJ în privința prescripției răspunderii penale

În legătură cu abordarea sa referitoare la prescripția răspunderii penale, ICCJ a clarificat faptul că nu există o alegere între dreptul Uniunii Europene și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Instanța aplică simultan ambele cadre legislative, asigurând că interpretarea sa respectă protecțiile stipulate în articolul 52 alineatul (3) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Această prevedere impune ca drepturile consacrate prin Cartă să beneficieze de o protecție echivalentă sau superioară celor garantate de Convenție.

Sinergia între legislația națională și cea europeană

Înalta Curte a subliniat că aplicarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului nu contravine normelor Uniunii Europene, ci este esențială pentru asigurarea unui standard minim de protecție în cadrul legalității penale. Această colaborare între legislația națională și cea europeană promovează un sistem coerent de protecție a drepturilor fundamentale, bazat pe un dialog constant între cele două instanțe.

Angajamentul ICCJ față de principiile europene

În concluzie, ICCJ și-a reafirmat angajamentul de a continua promovarea unei interpretări riguroase și nuanțate a legislației europene, respectând normele convenționale în vigoare. Instanța subliniază că misiunea sa fundamentală rămâne aplicarea corectă a dreptului și protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, printr-o activitate judiciară care reflectă unitatea valorilor europene și determinarea de a susține statul de drept.