Motivarea judecătorului în cazul lui Eugen Sechila

Un magistrat de la Judecătoria Olteniţa i-a aplicat lui Eugen Sechila cea mai uşoară sancţiune prevăzută de Codul penal – avertismentul, pe motiv că fostul luptător din Legiunea Străină are o „periculozitate redusă” și că troiţa, cu însemnele mişcării legionare Garda de Fier, ridicată de acesta într-o comună din judeţul Călăraşi, a avut „o expunere publică minimă”.

În martie 2025, Eugen Sechila, unul dintre colaboratorii lui Călin Georgescu, a fost trimis în judecată de Parchetul General, fiind acuzat că a construit şi amplasat în comuna Radovanu din judeţul Călăraşi o troiţă ce conţinea simboluri ale mişcării legionare. La sfârşitul săptămânii trecute, Judecătoria Olteniţa a pronunţat un prim verdict în această speţă, Sechila primind un simplu avertisment.

Sechila neagă acuzaţiile de propagandă legionară, susţinând că a realizat troiţa în calitate de artist. În timpul procesului, el a argumentat că demersul său artistic se leagă de libertatea de exprimare, subliniind că troiţa a fost ridicată în memoria unui tânăr din localitate.

„Audiat fiind în faţa instanţei, inculpatul a declarat că, într-adevăr, el este cel care a sculptat troiţa, afirmând că demersul său a fost unul artistic, nu o propagandă a unei ideologii. În plus, el a, menționat că face artă în baza simbolului Sfintei Cruci, demonstrând complexitatea lucrării sale prin descrierea dimensionării acestui simbol.” Instanţa a ținut cont de broşuri ce dovedeau că Sechila este sculptor pasionat de artă.

Un doctor în etnologie de la Academia Română a susţinut în faţa instanţei că simbolul de pe troiţă este parte integrantă a culturii româneşti de aproximativ 8.000 de ani, reprezentând un simbol „tradiţional creştin”, nu legionar. Martorul a explicat că figura de la baza troiţei nu este legionară, ci un simbol creştin asociat cu protejarea sufletelor celor decedați sub ocrotirea Sfintei Treimi.

În schimb, judecătorul a explicat că lui Sechila i se impută confecţionarea unei troiţe cu o figură geometrică asociată cu mişcarea legionară, ridicând întrebări legate de intenţia inculpatului de a promova ideologia legionară și aplicarea art. 4 alin. (3) din OUG 31/2002, care stipulează că acțiunile în interesul artei nu constituie infracţiune.

Judecătorul a recunoscut că, deşi simbolul Mişcării Legionare nu are un mesaj în mod direct rasist, el este totuşi asociat cu ideologii de extremă dreapta, iar promovarea sa în spaţiul public poate atrage atenţia asupra acestor grupări. Instanţa a concluzionat că troiţa respectivă a fost ridicată cu un scop artistic, dar nu a fost construită pentru a susţine un proiect artistic clar.

În final, instanţa a constatat că fapta există și constituie infracţiune, fiind săvârşită de Sechila, dar având în vedere circumstanțele, s-a impus aplicarea avertismentului. Judecătorul a reținut „periculozitatea redusă a inculpatului” și a menţionat că Sechila a avut “o expunere publică minimă”.

Eugen Sechila, care a fost implicat în activităţi de susţinere a candidaturii lui Călin Georgescu în 2024, a participat şi la întâlniri ale grupărilor naționaliste, inclusiv la cea de la Ciolpani, unde s-a aflat în compania lui Horaţiu Potra.