„`html

Conducerea Tribunalului București a răspuns atacurilor PNL

Conducerea Tribunalului București a reacționat în urma acuzațiilor aduse de Partidul Național Liberal (PNL) după decizia instanței de a suspenda convocarea congresului partidului. Tribunalul consideră că presiunile exercițiate de PNL asupra judecătorilor sunt neavenite și subliniază că măsurile adoptate sunt conforme cu programul de guvernare al partidului.

Decizia Tribunalului și reacția PNL

Pe 2 iulie 2026, Tribunalul București a suspendat decizia prin care PNL a convocat congresul din 21 iunie, pe fondul unei plângeri depuse de tabăra Thuma. PNL, condus de Ilie Bolojan, a declarat că „bătăliile politice din partid” s-au mutat în justiție și a solicitat o revocare a măsurilor dispuse de instanță.

Acuzații de presiune și măsuri speciale

Partidul a acuzat instanța că a înființat șase completuri specializate pentru judecarea cauzelor politice, un demers pe care PNL îl consideră fără precedent și contrar legilor de organizare judecătorească. De asemenea, a subliniat că una dintre judecătoarele implicate în proces a activat anterior în Ministerul Justiției, sub conducerea Alinei Gorghiu, care este implicată în plângeri împotriva actualei conduceri a partidului.

Răspunsul Tribunalului despre eficiența judiciară

Tribunalul București a declarat că înființarea completurilor specializate face parte dintr-un plan de eficientizare a activității instanței și că toate măsurile adoptate sunt transparente și în conformitate cu legea. De asemenea, este menționată necesitatea specializării judecătorilor pentru a asigura o practică judiciară unitară și previzibilă.

Atitudinea Tribunalului față de presiunea politică

Reprezentanții Tribunalului au subliniat că astfel de acțiuni din partea unui partid politic, prin intermediul comunicării publice, nu sunt acceptabile atâta timp cât actele interne sunt în curs de analiză judiciară.

Concluzia Tribunalului București

Conducerea Tribunalului a reiterat angajamentul de a adopta măsuri menite să îmbunătățească eficiența și calitatea actului de justiție, evidențiind importanța unor decizii bine fundamentate și asumate, în conformitate cu normele și recomandările instituțiilor europene.

„`