Nicușor Dan, despre acuzațiile de „hărțuire” ale CSM: Orice escaladare face rău societății, indiferent din ce parte vine

Pe 25 iunie 2026, Nicușor Dan, președintele Bucureștiului, a discutat despre un document emis de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care acuză diverse entități, inclusiv oameni politici și organizații neguvernamentale, de „hărțuirea” judecătorilor, în special a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea. La o conferință de presă susținută în Polonia, Dan a subliniat importanța menținerii calmului social și a evitării escaladării conflictelor, afirmând: „Există enorm de multă tensiune socială în România”, îndemnând astfel la o dezescaladare a situației.

El a recunoscut că, de-a lungul mandatului său, a observat o aversiune crescândă față de magistrați, ceea ce nu este normal. „E legitim ca CSM să-i apere pe magistrați, dar nu este legitim să escaladeze conflictele. Trebuie să se păstreze democrația și fiecare să-și apere punctul de vedere în mod corect”, a adăugat acesta. Nicușor Dan a menționat că nu dispune de instrumentele instituționale necesare pentru a interveni în dispute legate de justiție, subliniind că „orice escaladare nu face decât rău societății românești”.

Critici aduse CSM pentru „listele negre”

Pe 9 iunie, CSM a publicat un document de 76 de pagini, în care era detaliată o presupusă campanie de denigrare și hărțuire a judecătorilor. Această inițiativă a stârnit reacții puternice din partea societății civile, profesioniștii din domeniul dreptului și mass-media, care au interpretat-o ca un pericol pentru democrație și o încercare flagrantă de intimidare. Organizații precum Comunitatea Declic au anunțat că vor lua măsuri legale împotriva CSM, contestând oficial includerea lor pe aceste „liste negre”.

„Comunitatea Declic dă în judecată CSM și contestă raportul Secției pentru judecători, prin care organizațiile noastre au fost atacate. 1.742 de membri ai Comunității Declic finanțează integral acest demers juridic,” a afirmat Tudor Brădăţan, director executiv al Declic. Aceștia consideră că CSM folosește o retorică „totalitară” și că acțiunile sale reprezintă o tentativă de cenzură împotriva celor care îndrăznesc să critice puterea. „Nu atacăm justiția, ci o apărăm de un grup minoritar care încearcă să o folosească ca instrument de intimidare”, a spus el.

Aceste evenimente subliniază o tensiune crescândă în societatea românească, unde delimitarea clară între justiție și influențele externe devine din ce în ce mai complicată, iar libertatea de exprimare este în joc. Un climat de nesiguranță și neîncredere față de instituțiile fundamentale se așterne, ceea ce făurește un peisaj politic și social tot mai fragil.