CCR a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan pe Legea privind prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, printr-un vot majoritar, că legea care modifică Ordonanța de Urgență nr. 81/2021, ce reglementează intervențiile împotriva urșilor care atacă persoane sau care provoacă pagube, este constituțională. În această lege, pentru anii 2026 și 2027, au fost stabilite un număr de 859 de exemplare de urs brun pentru prevenție și 110 exemplare pentru intervenție, ca măsură justificată de necesitatea de a proteja oamenii și bunurile acestora împotriva atacurilor urșilor.

În motivarea scurtă, transmisă de Curtea Constituțională, se subliniază că Directiva Habitate permite statelor membre să facă derogări de la interdicția capturării sau eliminării unor specii strict protejate, printre care se numără și ursul brun. De asemenea, legea a fost elaborată pe baza unor studii științifice care demonstrează că populația de urși este „excesiv de numeroasă”, iar măsurile alternative de protecție disponibile nu sunt suficiente.

Curtea a afirmat că legea a fost concepută în concordanță cu exigențele directivei, subliniind că datele științifice au arătat clar că soluțiile alternative pentru asigurarea siguranței populației nu pot face față numărului mare de urși. Decizia luată de CCR este definită ca fiind general obligatorie.

Parlamentul avea dreptul să stabilească aceste măsuri

În continuare, Curtea a respins argumentele ce invocau o eventuală încălcare a principiului separației puterilor în stat. În documentul emis, s-a specificat că nici Directiva Habitate și nici jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene nu stabilesc că protecția speciilor și habitatelor trebuie reglementată exclusiv de autoritățile executive. Aceasta reafirmă dreptul Parlamentului, ca for legislativ suprem, de a reglementa în orice domeniu.

Această lege nu este individualizată și se adresează tuturor persoanelor implicate în procedurile prevăzute de OUG nr. 81/2021, ceea ce accentuează aplicabilitatea acesteia într-un context legislativ mai larg. CCR a evaluat, de asemenea, sesizarea care a pus în discuție și absența unor sancțiuni specifice pentru eliminarea femelelor care au pui cu vârsta sub doi ani. Curtea a concluzionat că aceste critici nu sunt relevante, întrucât textul contestat trebuie interpretat împreună cu reglementările existente din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.