UE, decizie neașteptată: relaxează regulile bugetare din cauza șocului energetic

Bruxelles-ul a efectuat o mișcare surprinzătoare prin ajustarea regulilor bugetare europene, în încercarea de a sprijini statele membre în fața crizei energetice determinate de recentul conflict din Iran. Conform declarațiilor oficialilor din cadrul Comisiei Europene, fiecare țară membră va avea posibilitatea de a aloca anual până la 0,3% din produsul său intern brut (PIB) pentru a combate efectele acestui șoc, cu un plafon total de 0,6% până în 2028.

Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a subliniat că aceste cheltuieli sunt destinate să sprijine măsuri care să reducă dependența de combustibilii fosili. Printre cheltuielile eligibile se regăsesc subvențiile pentru înlocuirea centralelor termice, instalarea de pompe de căldură sau panouri solare, precum și granturile dedicate vehiculelor electrice.

Aceste cheltuieli fiind catalogate drept cheltuieli pentru apărare, această clasificare va permite statelor europene să abordeze mai eficient provocările legate de reînarmare, asigurând simultan sprijin pentru tranziția ecologică. Astfel, Bruxelles-ul caută soluții pentru a atenua efectele negative ale unei crize economică de tip „șoc stagflaționist”, care amenință economia Uniunii, marcată de creșterea inflației și de stagnarea activităților economice.

În contextul actual, Italia are în vedere abandonarea programului său SAFE dacă Uniunea Europeană nu va face suficiente ajustări în ceea ce privește regulile bugetare referitoare la sectorul energetic. Această situație complică formarea unui consens între statele membre, având în vedere că premierul italian, Giorgia Meloni, îndeamnă la măsuri mai ample în această direcție.

Deși relaxarea regulilor bugetare este considerată limitată, aceasta reflectă o necesitate urgentă de sprijin pentru economiile statelor membre, care resimt efectele unei crize energetice prelungite. Într-un peisaj economic tulbure, multe state caută să îmbunătățească sustenabilitatea energetică și economică, luptând totodată cu presiunea reglementărilor stricte impuse de Pactul de Stabilitate și Creștere.