Ucraina și Rusia s-au învinovățit reciproc la ONU în legătură cu drona din Galați

Pe 2 iunie 2026, în cadrul unei întâlniri de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, convocată de România, Ucraina și Rusia au intrat într-un schimb acuzator legat de prăbușirea unei drone în Galați, incident ce a avut loc pe 29 mai 2026. Acest eveniment a generat îngrijorări majore la nivel internațional. Diplomatul ucrainean a descris situația ca fiind „alarmantă,” acuzând Rusia de escaladarea tensiunilor prin utilizarea unei drone dotate cu explozibili care a atacat o zonă rezidențială din Galați, afectând civili.

Reprezentantul Ucrainei a evidențiat gravitatea incidentului, exprimându-și compasiunea pentru cei doi români răniți și mulțumind României pentru sprijinul acordat. „Când România și poporul său se confruntă cu un astfel de incident alarmant, suntem aici să ne susținem partenerii în fața unei agresiuni inacceptabile,” a declarat acesta, subliniind solidaritatea dintre țări în fața provocărilor actuale.

Reacția României și discuțiile cu ONU

În acest context, Oana Țoiu, ministrul de Externe al României, s-a întâlnit cu António Guterres, secretarul general al ONU, evidențiind necesitatea unei monitorizări mai atente a incidentelor similare în cadrul Consiliului de Securitate. România a solicită o reacție internațională, subliniind că acțiunile de acest fel contravin normelor internaționale și pun în pericol stabilitatea regională, totodată cerând ca comunitatea internațională să acționeze cu promptitudine.

Punctul de vedere al Federației Ruse

În contrapartidă, reprezentantul Federației Ruse a respins acuzațiile, caracterizându-le drept „false.” Acesta a insistat că, dacă drona ar fi fost într-adevăr de fabricație rusească, pagubele cauzate ar fi fost considerabil mai severe. De asemenea, a cerut o investigație amănunțită, care să includă și partea rusă, pentru a clarifica circumstanțele acestui incident.

Concluziile analizei românești

Oana Țoiu a declarat că analizele tehnice efectuate de autoritățile române demonstrează că drona avariată era, de fapt, o dronă Geran-2 de proveniență rusească. În replică, oficialii ucraineni au respins vehement afirmațiile Moscovei, acuzând Rusia că răspândește „teorii ale conspirației.” Aceștia au subliniat că incidentul din Galați nu trebuie considerat un caz singular, având în vedere amenințările repetate la adresa unor capitale europene precum Paris, Berlin și Londra.

Declarații suplimentare și reamintiri de pe scena internațională

În plus, Dan Barna, politician român, a subliniat că Rusia desfășoară acțiuni care contravin principiilor dreptului internațional, confirmând astfel o atitudine provocatoare din partea Moscovei. Aceste declarații, împreună cu reacțiile din cadrul ONU, indică importanța ca comunitatea internațională să monitorizeze îndeaproape evoluțiile situației și să colaboreze pentru a asigura respectarea normelor internaționale și securitatea regională.