Alegerea din Cipru provoacă fragmentarea parlamentului pe măsură ce partidele anti-sistem câștigă teren

Recent, Cipru a organizat alegeri legislative, iar rezultatele acestora au dus la o fragmentare notabilă a parlamentului. Această situație reflectă o creștere semnificativă a popularității partidelor de extremă dreaptă și a celor anti-establishment, care devin tot mai influente pe scena politică. După numărarea voturilor, partidul centrist Roții Democrate (DISY) s-a clasat pe primul loc, obținând 27,2% din voturi și păstrându-și cele 17 locuri din parlament. În continuare, Partidul Progresiv al Lucrătorilor a obținut 23,9%, cu 15 locuri în legislativ.

Un aspect notabil al acestor alegeri este ascensiunea Frontului Național Popular (ELAM), partid de extremă dreaptă, care a reușit să își dubleze locurile în parlament, crescând de la 3 la 8, cu un suport de 10,9%. Campania acestuia s-a concentrat pe teme legate de migrație, precum și pe problemele referitoare la Turcia și ciprioții turci, demonstrând o tendință de creștere a extremismului nu doar în Cipru, ci și în întreaga Europă.

Makis Keravnos, ministrul de Finanțe, a subliniat faptul că fragmentarea parlamentului nu este un fenomen exclusiv cipriot, ci face parte dintr-o tendință observată la nivel european. Într-un interviu, el a afirmat: „Nu mă îngrijorează; aceste schimbări sunt o parte a democrației, iar sistemul democratic are o modalitate de a se auto-reglementa în cele din urmă”. În același context, el a evidențiat importanța ca guvernarea să acționeze rațional, având în vedere interesele tuturor cetățenilor ciprioți.

Ales în 2023, președintele Nikos Christodoulides se va confrunta cu provocări dificile în contextul noului parlament, având în vedere că două dintre cele trei partide care îi oferă susținere nu au reușit să obțină locuri în legislativul recent ales. De asemenea, Partidul Democratic (DIKO), centrist, a scăzut pe locul patru, obținând doar 10% din voturi și 8 locuri, în scădere față de 11.

Printre noile apariții politice se numără Partidul Democrației Directe, inițiat de europarlamentarul Fidias Panayiotou, care a reușit să acumuleze 5,4% din voturi, ocupând 4 locuri. Acesta își propune să promoveze un model de politică participativă, având ca obiectiv implicarea directă a cetățenilor în procesul de decizie prin intermediul tehnologiei. Altă formațiune, „Cetățeni pentru Cipru”, fondată de fostul auditor general Odysseas Michaelides, a obținut 5,8% din voturi, având o abordare puternică împotriva corupției.

Analizând peisajul politic din Cipru, Harry Tzimitras, director al Institutului de Pace din Oslo, a subliniat dificultățile cu care se va confrunta guvernul în adoptarea de legi în cadrul noului parlament. El a menționat că această schimbare de dinamică ar putea duce chiar la o suspendare sau desființare a Consiliului Național, un organism esențial în discutarea problemelor legate de Cipru, accentuând astfel instabilitatea politică ce poate împiedica deciziile legislative.