Brnabić condamnă standardele duble ale UE privind extinderea
Ana Brnabić, președintele Adunării Naționale a Serbiei și fost prim-ministru, a adus în discuție recent politicile Uniunii Europene referitoare la extinderea sa, exprimându-și nemulțumirea față de modul în care Serbia este tratată comparativ cu alte state candidate. În opinia sa, Serbia suferă penalizări din cauza relațiilor sale amicale cu Rusia, mai degrabă decât din cauza unor reale regresiuni în ceea ce privește standardele democratice.
Conform declarațiilor făcute de Brnabić, Uniunea Europeană pare să-și revizuiască poziția cu privire la extindere, transformând acest subiect într-o chestiune din ce în ce mai impunătoare pe agenda de discuții. Această modificare de atitudine este influențată de contextul geopolitic generat de invazia Ucrainei de către Rusia, ceea ce a dus la creșterea criticilor și a cerințelor din partea UE adresate Serbiei. De la începutul negocierilor de aderare, care au început în 2014, regulile și criteriile impuse de UE au suferit modificări semnificative, ceea ce, susține Brnabić, nu este deloc corect pentru Serbia.
Serbia a obținut statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2012 și a început negocierile pe mai multe domenii, denumite „clustere”, în 2014. Aceasta a arătat că întârzierea deschiderii de noi clustere în procesul de integrare nu se datorează unei lipse de pregătire a țării, ci mai degrabă unei nealiniere complete cu Politica externă și de securitate a Uniunii Europene.
Brnabić a subliniat, de asemenea, progresul altor state din regiunea Balcanilor de Vest, precum Albania și Muntenegru, în ceea ce privește negocierile lor de aderare, contrastându-le cu stagnarea pe care o experimentează Serbia. Afirmând că narațiunea despre regresiunea democratică a Serbiei este nedreaptă, ea a menționat incidente violente recente din Albania, care nu au beneficiat de aceeași reacție din partea Uniunii Europene. „Pentru Serbia, se promovează constant narațiuni false și se aplică standarde diferite”, a afirmat ea.
Brnabić a subliniat, de asemenea, măsura preconizată de tăiere a fondurilor de pre-accesiune din partea UE destinate Serbiei, care ar putea ajunge până la 1,5 miliarde de euro, evidențiind astfel efectele negative ale presiunilor externe asupra parcursului european al țării. Criticile ei oferă o privire valoroasă asupra complexității relației dintre Serbia și Uniunea Europeană în actualul context geopolitic, sugerând că există o nevoie urgentă pentru o evaluare mai justă a progreselor și provocărilor întâmpinate de diferitele state candidate, inclusiv de Serbia.