Kallas, reprezentanta UE, refuză să susțină numirea lui Gerhard Schröder ca negociator între Rusia și Ucraina.
KAJA KALLAS RESPINGE NUMIREA LUI GERHARD SCHRÖDER CA NEGOCIATOR PENTRU RUSIA-UCRAINA
Kaja Kallas, diplomat principal al Uniunii Europene, a exprimat ferm opțiunea ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să nu joace rolul de negociator în încercările de a soluționa conflictul din Ucraina. Această poziție a fost reiterată pe fondul unei sugestii din partea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, care a propus că Schröder ar putea media negocierile în numele statelor europene. Este de notat că Schröder a ocupat funcția de cancelar în perioada 1998-2005 și a avut legături anterioare strânse cu companii energetice de stat din Rusia, ceea ce ridică semne de întrebare asupra imparțialității sale în această chestiune crucială.
Kallas a evidențiat pericolul pe care îl reprezintă ideea ca Rusia să aibă dreptul de a numi un negocitor care să o reprezinte. Aceasta a argumentat că o astfel de decizie ar putea slăbi poziția Europei, afirmând: „Primul motiv este că, dacă oferim dreptul Rusiei de a numi un negociator în numele nostru, nu ar fi foarte înțelept.” Dincolo de aceasta, Kallas a subliniat trecutul lui Schröder ca lobbyist de rang înalt pentru interesele companiilor rusești, ceea ce clarifică motivele pentru care Putin ar dori ca acesta să fie implicat în negocieri.
Până în momentul de față, Statele Unite au fost recunoscute ca mediator principal în discuțiile dintre Rusia și Ucraina, aceasta având rolul central în promovarea dialogului. Cu toate acestea, unii lideri europeni au solicitat o intervenție mai decisivă a Europei în aceste negocieri. În acest context, ministrul de externe german, Johann Wadephul, a propus ca Europa să își asume un rol activ în discuții, prin intermediul grupului E3, care include Germania, Franța și Marea Britanie.
Când Kallas a fost întrebată despre condițiile necesare pentru ca Uniunea Europeană să accepte discuții directe cu Putin, ea a subliniat necesitatea ca Moscova să facă anumite concesii, specificând retragerea trupelor ruse din Moldova ca un prim pas esențial. „Problema securității europene este că Rusia atacă constant vecinii săi,” a subliniat fostul prim-ministru eston, subliniind importanța stabilirii unui mediu de securitate și stabilitate în regiune, ceea ce nu ar fi posibil fără o retragere a trupelor ruse.”
